marți, 21 august 2012

Adorare



Cuprind în privirea mea 

adâncul din cuvintele pietrei 

încă nerostogolite 

în prăpastiile sufletului. 

Degetele mele 
sunt rădăcinile din tulpina dorului 
netulburat de viforul dorinţei 
care lasă umbră 
cu gust de pământ reavăn, 
nenăscând încă înfloririle 
adormite în vecerniile altor vremi. 



Mă las cuprinsă în seva copacilor 

- pentru aţi fi foşnet de înserare. 

Rugă nevăzută 

Din mir izvorâtă. 
Devin aroma din setea
Cu care mereu mă cauţi
întîlnindu-ne numai la margini
de timp, în răsărituri sau apusuri
Sunt dincolo de trecerea 

caravanelor de nori 

în care gândurile tale lasă 

umbre chemătoare, 
falduri între orele înserării. 

Mă înfăşor în ele.adâncindu-mă
În misterul nopţilor
prin care mă cauţi.
Devin nesomnul în truda ta veşnică
De a mă găsi.


Te ascult …

Din tăcerea 

care se adânceşte ,

chemare 
altarelor 
din adânc de mare. 

Tu eşti Dorinţa
Eu sunt Zeiţa implinirii tale.

2 comentarii:

  1. Sublim si profund ! Exprima dorinta si trairile la cele mai inalte cote.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc. Mă bucur că sufletul tău este atât de minunat încât vede dincolo de cele scrise . ..

      Ștergere

Voi respecta opiniile fiecăruia. Dar vă rog să aveţi o exprimare decentă. Anonimatul persoanei nu-l exclude pe cel spiritual. Din când in când voi face aici completări la cele publicate pentru a nu interveni în text