luni, 30 martie 2015

Emoție - sentiment - suflet


Emoțiile noastre pot fi și informații transmise genetic. Moștenirea de neam ce este activată prin diverse tehnici sau stări. Nu întâmplător ,,atragem” pe cineva care ne face farmece, aruncă blesteme.
Informație- emoție-stare-manifestare.

O informație energetică se poate manifesta sau nu. E doar un potențial. Atunci când e activată în noi ea este activată în tot neamul din care provenim. In strămoși. Implicațiile sunt fantastice ( e cel mai bun cuvânt). Dar se transmit și copiilor, nepoților. Lazarev a scris în toate cărțile lui despre asta.

E mai ușor (din cauza durerii sau a terorii că transmiți și tu la rîndul tău) ca atunci când ești grav bolnav  sau urmează o despărțire să conștientizezi aceasta și să te abandonezi prin Rugă Cerului, lui Dumnezeu, Preasfintei Împărătese, lui Iisus. Atunci da, au loc minuni.

Dar, datorită faptului că acum Mentalul ( nu mintea) devine din ce în ce mai puternic, putem să începem din timp acest proces de recuperare a energiilor din emoții sau stări. Frecvența lor joasă se poate modifica. Durează opt-douăsprezece minute zilnic. Cel puțin. O perioadă de câteva zile sau săptămâni. Dar sigur merită efortul.

Schimbarea frecvenței emoțiilor captive în corpul nostru va antrena schimbarea lor pe întreg parcusul: de la strămoși, indiferent de câte generații,  la copii. Cine știe principiile de bază din fizica cuantică va înțelege.

Testarea corpului este importantă. Ideal să ne obișnuim cu măcar două-trei tehnici de autotestare. Sunt teste kinestezice care se practică în alte țări de mult timp. Par o joacă, plac, ne amuză dar descoperim treptat că avem un partener : corpul nostru care ȘTIE multe răspunsuri. Numai că noi nu l-am luat în seamă. 
Un dialog plin de înțelepciune și care devine palpitant: unde e emoția?! În care zonă ? De când este ? este moștenită? Întrebări care primesc întotdeauna răspuns.

Uneori preluăm emoțiile altora care le acoperă pe ale noastre. Ne ,,pare rău” de cineva. Suferim. Această suferință se poate declanșa oricând întâlnim o culoare, un cuvânt, un sunet care ne amintesc brusc acea stare chiar dacă am uitat ,,părerea de rău” și cine a mai fost implicat.

Ce facem după ce avem răspunsurile ?! ,,eliminarea emoțiilor” are și ea mai multe căi. Este necesar să conștientizăm că există. Ele sunt energii ,,grele” care ne fac să stagnăm, să nu ne găsim locul. Credem că suntem obosiți, deprimați. Ne chinuim singuri. Întâlnim aceleași persoane care parcă reiau teme din viața noastră.

Acoperiți de puterea emoțiilor nu realizăm cine suntem. Ele sunt întreținute de alții.
Dar fiecare suflet are o anumită frecvență și o putere care îi este specifică. Sufletul  are puterea de a vindeca, de a regenera și de a transforma viața. Sufletul ești chiar tu. Încă avem de învățat asta. Ar trebui să disociem sufletul de ego ?! - care este doar rațiune, prin care în creier se face reconstituirea în conformitate cu paternurile deja existente. Și cât nu căutăm metode de a-l elimina !!! în loc să încercăm să înțelegem, având și o multitudine de date științifice. Nu disocierea este calea ci Înțelepciunea.

Sufletele animalelor au și ele puterea de a vindeca și de a regenera. Sufletele soarelui, lunii, oceanelor, copacilor și munților au aceeași putere. Sufletul ne determină să facem anumite alegeri pentru o găsi o cale de comunicare și vindecare. Îi opunem uneori dorințe sau amânăm. Sigur că noi stabilim prioritățile dar măcar să nu ne plângem mai încolo. 

O emoție este motivație în formă pură – este presiunea psihologică de a acționa. Rolul emoțiilor este de a ne anunța atunci când necesitățile noastre nu sunt satisfăcute și de a ne motiva să acționăm pentru a le satisface.

Toate emoțiile au un scop pozitiv: sunt mesajele date de subconștient pentru a ne determina să acționăm în scopul de a depăși o situație dificilă.

Sentimentele sunt expresia în plan fizic al emoțiilor pe care le trăim, sunt reacția fizică a corpului ca răspuns la emoția respectivă generată de subconștient.
Mânia cauzează creșterea pulsului, contractarea musculaturii, pregătirea corpului. Deși suntem conștienți de o mică parte a sentimentelor noastre, de cele mai multe ori nu “ascultam mesajul” pe care îl primim sau îl înțelegem greșit.

Avem deja învățată o modalitate de a lucra cu emoțiile – aceea de a ne distrage de la ele folosind un element care ne captează temporar atenția, care ne “anesteziază” emoțional, cum ar fi mâncatul in exces, munca în exces etc.

Reprimăm astfel aceste emoții în interiorul nostru și  când apare “emoția negativă”, folosim elementul de distragere și generăm prin repetiție un comportament de cele mai multe ori nociv.
Când ne distragem din momentul în care simțim o emotie neplacută (ținem diete), tratăm doar un simptom, nu cauza care generează acea emoție.

Cauza acelei emoții este necesitatea nesatisfăcută, și  frustrarea devine mai puternică decât speranța de a ieși din situația respectivă.

Sentimente și nevoia corespunzătoare:
  1. Plictiseala - nevoia de a ne dezvolta, de a avea provocări pe care să le depășim;
  2. Furia - nevoia de a avea parte de corectitudine, atât pentru noi cât și pentru ceilalți;
  3. Vinovația - nevoia de a fi corect față de ceilalți sau față de propria persoană;
  4. Tristețea - nevoia de a avea lucruri sau relații importante, de valoare pentru noi;
  5. Singuratatea - nevoia de a avea relații cu semenii noștri;
  6. Inadecvența - nevoia de a ne simți suficient de buni pentru a realiza ceva anume;
  7. Stresul - nevoia de a avea succes și control in toate aspectele vieții noastre;
  8. Teama - nevoia de siguranță;
  9. Frustrarea - nevoia de a avea satisfacție in acțiunile noastre;
  10. Depresia - nevoia de a avea speranță.
Toate lucrurile pe care le-am făcut în trecut, le facem în continuare în prezent în mintea noastră. Trăim în lumina acțiunilor noastre reflectate din trecut în ceea ce credem că este prezent. Mintea nostră are o capacitate uriașă de care nu suntem conștienți.

Sentimentele ne spun „cum să trăim”-  emoţiile ne arată ce ne place și ce nu;
Sentimentele stabilesc atitudinea noastră pe termen lung în privinţa realităţii -  emoţiile devin atitudinea iniţială în privinţa ei;
Sentimentele ne avertizează de pericole anticipate -  emoţiile pe cele  imediate;
Sentimentele sunt calculate, dar durabile -  emoţiile sunt intense, dar de scurtă durată;
Sentimentele asigură supravieţuirea corp/minte pe termen lung -  emoţiile asigură supravieţuire corp/minte imediată.

Fericirea și îngrijorarea sunt sentimente - bucuria și teama sunt emoţii de scurtă durată.


Mulţumirea, amărăciunea, iubirea și depresia sunt sentimente -  entuziasmul, furia, dorinţa și tristeţea sunt emoţii.

Foto: pictură Vladimir Kush

miercuri, 18 martie 2015

Aprinderea lumânărilor -partea a II-a



Sunt persoane mai sensibile care primesc îndrumări, răspunsuri prin vise. După ce am publicat articolul despre lumânări am primit  de la un suflețel curat și frumos descrierea unui vis legat de lumânări.

De obicei sunt circumspectă în legătură cu ,,atacurile energetice”. Ne atacăm de cele mai multe ori singuri, din ignoranță, nefiind atenți la ceea ce gândim, vorbim și așa atragem situații din frecvența pe care o întreținem prin grijile, cuvintele, stările noastre. Ne creem o  obișnuință cu care și ,,alții” sunt ,,obișnuiți”: să ne vadă/simtă pe acolo. Și să profite din plin.  

A visat că aprindea ca de obicei lumânări și și-a amintit să spună ceea ce citise: ,,Înnalț această Lumină către Maica Cerurilor pentru .... ” și a simțit că i se face rău, ceva nu era în regulă încât a apărut spaima.

Atunci când aprindem o lumânare ,,atragem” atenția asupra noastră. Am scris în articolul anterior de ce se întâmplă asta. Însă dacă nu direcționăm clar gândul PRIN cineva –iar Maica este purtătoarea Rugilor- e ca și cum am spune. ,,uite-mă și pe mine”! Și atragem așa atenția asupra noastră.
 ,,Uite-mă și pe mine”. Intenția noastră sigur că este bună și de dorit să o facem cât mai des însă SIGUR nu vom fi lăsați cu ușurință să scăpăm din anumite zone ,,de confort”. Implicațiile sunt enorm de multe.

Conștiința dar și puterea nostră personală energetico-informațională nu e prea bine structurată (nici nouă nu ne este foarte clară încă, nu?!).

Aprinderea unei lumânări crează o undă energetică care vrem să ajungă la cineva. Însă nu suntem singuri în univers. Există și sfinți dar și demoni !? există. Ca să depășim legătura cu cei care ne dau fiori, cu toate că nu ar trebui pentru că noi îi ,,alimentăm” prin stările noastre ( multe avem de asumat din ceea ce gândim și facem), trebuie să spunem și să gândim CLAR ce facem, către cine și prin cine ne adresăm.

Aprindem o lumină și devenim ,,vizibili”. Și sigur că se va încerca să fim opriți să rămânem la ,,locul nostru”. 

Peste Dumnezeu, Maica, Iisus nu trece NIMENI !!! dar trebuie să învățăm să luăm legătura cu Ei. 

Am scris pentru că mulți nu știu ce fac atunci când aprind o lumânare. Știu doar că e bine să facă acest gest și  atât. 

,,Mă rog pentru ...”  ,,aprind pentru...”. Uite că nu e suficient. Trebuie să fim clari și să stăpânim gestul energetic pe care îl facem. Altminteri... mai și uităm. Când suntem în fața lumânării nu realizăm (măcar uneori) forța imensă declanșată și că am intrat într-o structură/frecvență energetică mult mărită prin aprinderea ei. Câți nu au avut asemenea ,,senzație”?!


Câteva aspecte:
Persoana care e în viață și ne rugăm pentru sănătatea ei. Sigur dislocăm energia bolii. O parte din ea. Către cine se va duce dacă noi nu cerem entităților cerești să o ajute?! Cerem DIRECT. Și încă odată: MAICA este purtătoarea Rugilor,  cea care le menește către cei care pot îndeplini ruga noastră. Iar cum omul se îmbolnăvește din motive pe care nu prea le vedem noi, atunci e bine să ne recunoaștem ... necunoașterea. Se poate ca o parte din ceea ce dislocăm să vină direct la noi – că tot am aprins lumină și așa am devenit vizibili. Deci?! 

Ne rugăm pentru sufletul (care este tot o lumină) celor plecați. E atâta ,,disponibilitate” de a-i lăsa să plece din anumite zone de frecvență uneori destul de joase?! Cred că nu. Intrând pe frecvența aceea energetică s-ar putea să nu ne simțim foarte confortabil. După o perioadă ne mirăm de ce turnură are viața noastră. Și ....habar nu avem de ce.
Asta înseamnă și lipsa ÎN-CREDERII . Deci NU avem credință, suntem orgolioși în ignoranța noastră. Chiar dacă aparent nu gândim așa. De fapt: nu gândim deloc. Facem ,,ceva” și ... ,,Vaiii ! ce bine făcui”. Ne simțim de parcă am ridicat o piramidă. Ne umplem de ,,bine”, suntem ,,mulțumiți” că făcurăm ceva. Sigur nu întotdeauna dar... de obicei nu sesizăm clipa care ne fură realmente exact ceea ce am dorit să facem. Sunt un pic ironică ca să redau mai bine. Multe din aceste stări nu sunt vizibile. Trec atât de repede încât rămâne doar ,,starea de bine” care nu prea realizăm din ce zonă este.  Nu avem CREDINȚĂ în DUMNEZEIRE. Nu spun să fim ȘI habotnici. Dar există frecvențe energetice subtile, minunate la care putem ajunge dacă vrem clar și precis.

Deci: hai să aprindem LUMINĂ pentru cât mai multe suflete VII fie că sunt aici sau plecate. Fără temeri. Știu că se poate să fi simțit asta din ceea ce am scris. Insă căpătați-vă CREDINȚA ! aveți încredere deplină în MAICA Bună , Înțeleaptă și Iubitoare!

 Întâi vorbesc cu Maica: ,,Maică, Te iubesc! ” e primul lucru pe care îl spun. E deja un sentiment care a devenit stare.Când am o lumânare în mână ASTA simt din prima clipă. Dar nu mă bazez mereu că ,,simt” asta. Pentru că simțurile noastre sunt încă legate de anumite energii care pot părea ele măi/măi dar... sunt pe orizontala firii și nu pe verticală, către înalturi.

Această legătură cu Maica devine tot mai profundă. Și în calea formării ei nu prea poate sta nimeni. Călugării știu asta foarte bine. E timpul să învățăm și noi. Legătura cu Maica –Împărăteasa cerurilor este primordială.

,,Maica Bună a inimii , Te iubesc” și aștept câteva secunde. Se creează și devii conștient de legătură. Gândul omului e Putere amplificată în acest caz și de milioanele de particole diamantine ale lumânării.

Apoi spun menirea pe care vreau să o dau acelui gest. Împlinirea va fi cea mai bună.
Spun Mulțumesc pentru toate ! Amin!
                   ***

Mulțumesc tuturor pentru întrebări și îi rog să accepte această cale de răspuns. Mulțumesc pentru înțelegere !

O pecete de iubire să fie inima și sufletele tuturor !

joi, 12 martie 2015

Eliberare Emoțională



Toți cei aflați în viața noastră refectă un aspect al nostru. Din când în când el apare pentru ca noi să îl recunoaștem și să îl eliberăm.  Eliberare Emoțională !

Orice nemulțumire ne afectază pe toți cei implicați în modalități diferite. Ne otrăvește, ne îmbolnăvește, ne provoacă insomnii, ne desparte, ne face să plecăm...
Atunci când credem totul merge bine dintr-o dată: bummm ! și totul se clatină. O vorbă, o mică scânteie. Ne ia pe nepregătite și devine tragic, dureros. Numai că acestea sunt EMOȚII datorate ,,creierului limbic” – stăpân absolut până de curând. Va trebui să facem un efort de gândire, cunoaștere  și să ne folosim ȘI de știința actuală care explică suficient de clar evoluția umanității.

Toți cei aflați în viața noastră refectă un aspect al nostru. Spuneți-vă asta rar. R A R ! Spuneți de zeci de ori, scrieți pe ceva și postați la vedere. Știm asta, înțelegem mental. Însă ... nu când e vorba de noi, când ni se întâmplă nouă. Atunci ne răzvrătim, acuzăm, considerăm că nu suntem înțeleși, că nu avem noroc. Toate vin la pachet. Și, mai uităm din când în când, ocupați mereu cu altfel de înțelesuri care vin și vin...

Și totuși așa este: toți cei aflați în viața nostră reflectă ceva din noi. Soțul, soția îi alegem după programările genetice avute și de părinții noștri, pe care le-am preluat. Copii noștri le vor avea și ei. Și atunci firesc ne oglindim unii în alții. Deci ai nevoie de cineva pentru a te cunoaște. Vedem în/prin ceilalți aspecte din noi. Dacă acceptăm această paradigmă, treptat va deveni adevăr în situații tensionate. Mă rog, sau un pic ...după ce le-am manifestat! Dar știind un lucru el treptat ne va ajuta, îndruma dacă însă credem că este adevăr. Va atrage ceva care ne va ajuta și cu cât l-am acceptat  ca adevăr gândit,  cu atât înțelegerea lui va fi mai aproape de evenimentul în care am fost implicați. Pentru  că nu ne putem vedea pe noi înșine. Nu în iureșul zilelor. 
Când folosești un cuvânt denigrator la adresa altuia el reprezintă o parte ascunsă din tine. Lumea este o imensă oglindă. De fapt un imens cristal cu mai multe fețe ( toți ceilalți). Și mereu ne vom reflecta pe noi înșine pînă vom descoperi cristalul. Esența lui. Fenomenul proiecției este real. Ascundem părți din noi dar oamenii -mai ales cei dragi- ni le vor arăta. Și....nu e chiar ușor întotdeauna de acceptat asta. Nu ,,pe moment”. Ce alegem: să tot proiectăm asupra altora propriile defecte sau să aplicăm mereu și mereu ,,terapia gândirii pozitive”. Dacă ești în permanență deranjat de aspecte din jur acasă, într-un grup, descoperă unde sunt asemănările. Numai noi ne putem da voie să schimbăm modul de a privi, de a accepta ceea ce este în jur. Când îi judecăm, pe noi ne judecăm.Când îi vedem frumoși pe noi ne vedem așa. E o lume holografică. Cine vede mereu defectele altora nu le vede pe ale sale.

Mi-a spus cineva: bine, eu accept dar ce te faci dacă el nu acceeptă ! va trebui să îmi asum toate cele: că e nervos, că țipă, că jignește !?  
Păi, tocmai de asta l-ai ales. Nu e vorba de acceptare! Ci de faptul că TU scoți din el în anumite clipe ANUMITE trăiri. Ale tale! Directe dar nițel ,,ascunse”. Ele există în tine altfel nu s-ar crea rezonanță. Și tocmai când ești pe pilot automat: că totul e bine și măi/măi, atunci ele apar. Realizezi ce forță opunem ca să le ținem ascunse?!

Cu toții ne schimbăm foarte repede acum. Dezvoltarea umanității pe multe planuri este impresionantă. Explozia spiritual/esoterică este impresionantă. Și bulversantă. Pentru că vine câte o clipă când te zăpăcești și nu mai știi ce să faci cu atâtea informații. Parcă ești într-un labirint. Azi o informație, mâine alta... Să le statornicim ca ATITUDINE e mai dificil. Și tocmai asta vom învăța. Treptat. Atitudinea faţă de problemele şi presiunile din exterior este personală. Tot ceea ce criticăm mai acidulat sau nu, face parte din noi. SUNTEM NOI! Un aspect al nostru. Care poate fi constant și sâcâitor de repetitiv sau poate apărea  brusc, inopinat de te întrebi pe ce lume ești.

Nu spun că este ușor. Dar sunt convinsă că vom reuși ajutându-ne unii pe alții. Înțelegându-ne pe noi. Alegând să nu ne supărăm pe cei dragi și IMPLICIT pe noi. Dacă unul reușește va putea să transmită înțelepciunea lui și celui de aproape. Dar cu ÎNGĂDUINȚĂ. Am scris ÎNȚELEPCIUNE și nu ,,iubire” care imediat vine la pachet cu  ,,Terapia iertării”. Avem timp și pentru asta dar după ce deprindem ,,mecanismul autoobservării” – implicit a stăpânirii de sine. Avem timp să NE iertăm dacă înțelegem DE CE ! Iertându-ne pe noi sigur îi vom iubi pe ceilalți pentru ajutorul dat. Și ca să se înțeleagă bine: le vom fi recunoscători! Iubirea încă are prea multe valențe ...pământene, de asta am scris: recunoștiință.  

Creierul nu face diferența între ceea ce gândim și  manifestare. Pentru el, un gând este tot o realitate manifestată. Și dacă tot gândim și iar gândim un gând el va atrage manifestarea. Noi putem să alegem/să înțelegem ce se întâmplă și să hotărâm dacă vrem sau nu să continuăm jocul. Cu cât stăm mai mult asupra unui gând, el devine stare și se va manifesta  mai devreme sau mai târziu. Ne poate lua așa prin surprinderere. 

După o situație destul de tensionată am citit : ,,Toți cei aflați în viața noastră refectă un aspect al nostru !!!”. A devenit ADEVĂRUL MEU! Atunci, în acea clipă. Nici nu am vrut să pierd timpul să mai scormonesc ce ,,făcui” cine știe când. Nu! Am știut că ESTE ADEVĂRAT! Și așa mă ,,otrăvisem” vre-o câteva zile. Întorsesem pe toate fețele datele ,,problemei” și căutam o soluție. Practică! Pentru că asta facem în acele situații. Căutăm o rezolvare practică, directă în loc să ,,sesizăm” că este o stare emoțională pe care o tot amplificăm. Dar citind acele cuvinte, m-am calmat. Liniștit. Un aspect nerezolvat DIN mine rezonase cu starea celorlalți și ... fiecare și-a primit porția!

Ce face fiecare e important! Sigur că poți continua duelul, poți amplifica totul sau poți ,,pune la cutie”. Poți face multe. Sau: poți înțelege! E o decomprimare uriașă. Ceva din tine se eliberează. Ești recunoscător VIEȚII! Așa, pur și simplu. Îți dai seama ce putere imensă este în tine. TU însuți devii important. Realitatea, oricum ar fi ea, TU ai puterea de a o crea. Știu că știm asta dar să trăim în această stare/adevăr încă e dificil. Nu prea am avut profesorii care să ne predea. Dar, știți ceva?! E teribil că tocmai așa este:  trebuie să învățăm singuri! Atât de multă încredere ni se dă.

Cineva ...acolo sus... ne iubește !
Și eu Te iubesc!

marți, 10 martie 2015

Aprinderea și stingerea lumânării


,Un profesor universitar din Marea Britanie a descoperit că flacăra lumânărilor conţine milioane de particule minuscule de diamant.
Doctor Wuzong Zhou de la Universitatea St. Andrews din Scoţia a descoperit că aproximativ 1,5 milioane de nanoparticule de diamant sunt create în fiecare secundă când lumânările ard. Aceste particule se distrug în urma procesului de ardere.
Profesorul de chimie a menţionat că această descoperire ar putea duce la descoperirea unei metode mult mai ieftine prin care diamantele să fie create.

Doctorul Zhou a utilizat o tehnică nouă pentru extragerea particulelor din mijlocul flăcării, descoperind astfel că flacăra lumânărilor conţine toate cele patru forme cunoscute ale carbonului.
Acest lucru este surprinzător, deoarece fiecare formă a carbonului este în mod obişnuit creată în condiţii diferite. Această descoperire va schimba pentru totdeauna felul în care privim flacăra unei lumânări", a declarat profesorul.
Se crede că prima lumânare a fost creată în China în urmă cu mai mult de 2.000 de ani. Studiile anterioare au demonstrat că moleculele de hidrocarbon aflate în partea de jos a flăcării sunt transformate în dioxid de carbon de către partea superioară a flăcării.
Până acum, procesul ce avea loc între cele două transformări era un mister. Acesta a fost dezluşit de această cercetare, pe lângă nanoparticulele de diamant fiind descoperite şi particule de fuleren, grafit şi carbon amorf”. (Sursa: BBC News )

Am început cu această informație pentru a fi mai ușor de înțeles gesturile pe care le facem atunci când aprindem și stingem o lumânare.

,,Ridic această  lumină în numele Împărătesei cerurilor, sau a lui Iisus Christos sau – spuneți numele entității căreia vă adresați – pentru : spuneți numele persoanei sau numiți ceea ce doriți.
Mulțumesc! Doamne ajută! Așa să fie! ”


Aprinderea unei lumânări este o responsabilitate, un gest sacru, și este bine să o tratăm ca atare nu aleator. Când se oprește curentul electric căutăm o lumânare, o lanternă cu dorința clară de a lumina camera, de a vedea. Deci enunțăm/ gândim o dorință precisă. Și de ce  nu facem tot așa atunci când aprindem o lumânare pentru alte scopuri la fel de precise?! Participarea ceremonială dă naștere unei legături puternice.

Forma, culoarea și elementul constituiv al lumânării sunt și ele importante. Cele din ceara curată a albinelor – veșnic fecioare, au puterea cea mai mare. Se înțelege de ce.

Formele ciudate, ornamentale produc alte câmpuri de emisie decât cele rotunde, uneori chiar dizarmonie.

Culoarea lumânării, mireasma și sunetele folosite au și ele efecte diferite asupra noastră și e bine să ținem cont și de aceste aspecte pentru că au frecvențe bine determinate și s-ar putea din neatenție să le folosim pentru a se anula una pe alta.

Ele reprezintă frecvența pe care vrei să o amplifici și apoi să o eliberezi.
Și lumânările ceremoniale se curăță numai de sus în jos de câteva ori pentru a nu provoca o încărcătură statică.  Eventual șterse cu o cârpă de bumbac.

Nu se amestecă lumânările folosite cu un scop pentru altul. O lumânare folosită pentru vindecare nu se folosește într-un ritual de abundență. Sau aprinsă cu o anumită adresabilitate nu o folosim adresându-ne altei entități.

Nu se aprinde lumânarea pentru a manipula o persoană. Karma formată este de 7-10 ori mai mare. Gândiți-vă bine! Orice faceți altcuiva se va întoarce de zece ori mai puternic. Vreți să ,,fie ca voi” (să dominați de fapt) , dar vă veți trezi într-o situație asemănătoare și ....nu veți ști de ce! O să alergați după dezlegări. 
Spun asta pentru că în ultima vreme multe persoane au avut nevoie de dezlegări asupra celor făcute de ele însele, nu de alții. Chiar dacă inițial credința lor era că ,,alții le purtau de grijă”.

NU SUFLAȚI NICIODATĂ PENTRU A STINGE O LUMÂNARE !!! 

Făcând asta anulați totul. Respirația este o forță energetică. Doamne Doamne a SUFLAT asupra omului și i-a dat viață. L-a luminat! A aprins lumina în om. Suflul poate fi folosit în vindecare. 


Dar cu același suflu dacă stingem o lumânare, stingem legătura cu efectul dorit. Cele două forțe – ale suflului și flăcării intră în conflict. Anulăm totul.


Împlinirea dorințelor vă doresc! 

http://dor-danaela.blogspot.ro/p/meditatii.html

voi continua