sâmbătă, 19 septembrie 2015

Întâlnirea Sufletului Pereche




BUN-SÍMȚ s. n. sg. Normă logică de apreciere, comună marii majorități a oamenilor. 
”Puterea de a judeca bine şi de a distinge adevãrul de fals, care este tocmai ceea ce se numeşte bunul-simţ sau raţiunea, este în mod natural egalã la toţi oamenii”. definiţie a lui Descartes

Multe încercări de a defini Bunul Simț. Am fost întrebată ce legătură directă este între BS și sufletele pereche. Păi, ai nevoie de un BS sau inversând: de un Simț Bun ca să reușești să recunoști, să fii pe aceeași frecvență cu el mereu și mereu. Avem cinci simțuri prin care cunoaștem direct realitatea prin monitorizarea dată de cele două emisfere cerebrale. Datorită lor suntem auditivi (em. stângă) și vizuali(em. dreaptă). Asta nu înseamnă că em. dreaptă nu primește informațiile auditive de la organul specific auzului: urechea. Vorbim de două paliere distincte ale modului cum procesăm informațiile exterioare, cum le înțelegem și apoi cum le comunicăm celor din jur.

Într-un cuplu, în proporție de 99%, unul este auditiv, iar celălalt vizual. Pentru că trăim într-o lume a dualităților .... complementare. Fiecare vede lumea și apoi o (se) comunică ,,pe limba lui”. Unul spune: ,,am văzut” iar celălalt ,,am auzit” referitor la același subiect. Și uite așa ajung să se uite ,,ciudat” unul la altul, să nu mai comunice, să nu se înțeleagă. Barieră de sunet sau culoare, atâta tot!

Vrem întâlnirea cu SP doar din ....egoism. Să ne înțeleagă și pe noi cineva, să ne aprecieze la justa (marea) valoare, să ne admire năbădăile –de cele mai multe ori, pentru că simțim cât de ,,altfel” putem fi și depindem musai de prezența altuia. De fapt ,,să ne suporte”. Prea multele eșuări în relații ne duc spre ,,așteptarea prințesei/prințului”. De fapt eșecurile vin din lipsa informațiilor –care acum sunt mai necesare ca înainte. Apoi din aplicarea lor - desigur.

Există SP dar și Sufletul Geamăn. Sigur/sigur ne intersectăm de câteva ori în viață. Dar fragilitatea noastră emoțională (cumul de zguri) ne îndepărtează. Și e bine așa. Am măsurat sute de parametri ai celor care SUNT SP dar au ajuns să se despartă. Iar durerile rămase în acele suflete dacă noi oamenii nu am ,,așterne” uitarea (așternem la propriu o pânză chiar dacă invizibilă) am lua medicamente cu pumnul. Motivele despărțirii sunt cele deja cunoscute. Și tocmai după o despărțire realizăm ,,ceva”, că ne-am separat prin despărțire de o parte din noi. Și prea mulți dau vina pe ,,întâlniri karmice”. Repetitive. Karma se topește când tu ai învățat să fii înțelept. Dar știm ce înseamnă asta?! CUNOAȘTERE! Doar se tot spune că marile și Adevăratele învățături se transmit pentru a fi aplicate, nu memorate și apoi punem patefonul.

Un B.S. înnăscut, un B.S. dobândit. Ne naștem (marea majoritate) cu toate cele cinci simțuri perfecte. Treptat devenim conștienți de ele folosindu-le în percepția lumii exterioare. Numai că ele conțin și alte informații despre percepții care se dezvoltă în interiorul nostru. Un mecanism necunoscut dar cu care ne ,,trezim” față în față la un moment dat. Prima dată este datorat afecțiunii față de părinți. Prima iubire pe orizontala firii dar care reprezintă totul.  Ei sunt ,,inginerii genetici” așa cum spune dr. Bruce Lipton (vă recomand ,,Biologia credinței”). 
Sigur, nimic nu se compară cu iubirea părinților. Și așa apare un alt simț prin care apoi vom relaționa tot în exterior. Filozofii, marii gânditori, religiile,  au păstrat și altceva: o iubire atotcuprinzătoare. Vast subiect și acesta. Au păstrat ,,o undă” luminoasă pe care o trăim pe orizontala firii atunci când ne îndrăgostim.  Parcă coboară cerul pe pământ!

 Și asta căutăm mereu și mereu: de a fi mereu îndrăgostiți! Zicem de a ,,păstra” iubirea. Nu depinde de altcineva ci tot de un Simț al tău care trebuie să fie Bun și pe care chiar dacă îl ai, mai trebuie să ți-l și cunoști, să ți-l dezvolți și și să devină statornic. Atât! Dar nu am fost atât de conștienți ca acum de acest lucru.

B.S. ca normă socială e una și B.S. ca un simț bun prin care percepem pe ceilalți dar și pe noi! Se pare că acum se dezvoltă prin cei care devin și kinestezici și care percep lumea prin ceea ce ei spun: ,,simt”. Dar nu numai o suprafață că e catifelată sau zgrunțuroasă ci e un simț ,,fără cuvinte”, o percepere altfel. La fel cum nu ne îndoim că există Dumnezeu, chiar dacă nu Îl vedem, la fel simțim –percepem și pe alții. Și e legătura care se dezvoltă cu Conștiința cea mai pură, înaltă a Sufletului nostru. 
Ar fi păcat să ne mărginim la a folosi acest ,,simt” numai la atingeri directe, la mângâieri etc. Nu la asta se reduce acest Simț Bun

Sigur că îl putem reduce noi-asta se și încearcă. Auditivii –aud doar vorbe, vizualii văd doar forme iar kinestezicii sunt informați că pot  atinge...  Nu e suficient. Partea subtilă din noi există și asta căutăm să descoperim. Numai că nu avem noțiuni clare și bâjbâim. Și cum modalitățile de percepție sunt diferite e și mai dificil de explicat pentru că trebuie să fie pe structura fiecăruia. Nu e complicat dar chiar e frumos să descoperi cum ...ești tu însuți.

Nu ne putem baza numai pe ,,îndrăgostire”. Mai ales Acum, în această etapă a omenirii când structural ne dezvoltăm pe mai multe paliere somato/intelectuale dar și mistice. Mistice pentru că așa le-am considerat: fiind ceva de care au parte doar inițiații veniți direct din ceruri înalte ( 7-8-9...) dar care pot fi cei mai mari nătărăi (scuze, dar văzui destui care își propăvăduiesc originea treptelor și așteaptă ca numai pentru asta să cazi cu cap cu tot la pământ. Unele din cele mai zăpăcite persoane pe care le-am întâlnit vre-odată). Imi asum rolul meu de pământeană. E cel mai frumos!
                                         
                    
               

                  ............................

De folos să învățăm:

  •  Sistemul vizual – extern – când privim in jurul nostru;
                            - intern când ne amintim imagini;
  •  Sistemul auditiv – extern – ascultăm un discurs, ascultăm muzica;
                     - intern când ne amintim vocile persoanelor cunoscute sau când purtăm un dialog interior cu noi înșine; de aici treptat se desprind auditivii/digitalii actuali
  •  Sistemul kinestezic – extern, tot ce ține de mișcare, senzații termice sau tactile;     
                            - intern, amintirea acestor senzații;

Și urmărind direcția privirii unei persoane poți ști cărei tipologii aparține. Deci avem două sisteme de decodificare a celor din jur.

Fiecare dintre noi avem un anumit sistem sensorial preponderent, cei mai mulți evident ne descriem ca un cumul al tuturor pentru că putem fi 53% auditivi, 30% vizuali și 17% kinestezici.

Trăsături caracteristice:

  •  Persoanele preponderent vizuale vor folosi foarte des expresiile: a vedea, a citi, a vizualiza, a se uita, a ilumina, clar. Descriu culori, imagini.
  •  Persoanele preponderent auditive vor folosi mai des cuvinte ca: a auzi, a spune, sunet, a suna, muzica, a armoniza, a verbaliza, a dialoga.
  •  Cei preponderent kinestezici vor folosi în exprimare cuvinte: a prinde, a simți, concret, a atinge, a se potrivi, cald, rece.
Conform cercetătorilor, cel mai răspândit este stilul vizual (65% din oameni), apoi cel auditiv (30%) și stilul kinestezic, cei care percep mai degrabă mișcările, senzațiile, gusturile și mirosurile (5% din oameni dar în continuă creștere).



Un comentariu:

Voi respecta opiniile fiecăruia. Dar vă rog să aveţi o exprimare decentă. Anonimatul persoanei nu-l exclude pe cel spiritual. Din când in când voi face aici completări la cele publicate pentru a nu interveni în text