Emoție - sentiment - suflet

Emoțiile noastre pot fi și informații transmise genetic. Moștenirea de neam ce este activată prin diverse tehnici sau stări. Nu întâmplător ,,atragem” pe cineva care ne face farmece, aruncă blesteme.

Informație- emoție-stare-manifestare.

O informație energetică se poate manifesta sau nu. E doar un potențial. Atunci când e activată în noi ea este activată în tot neamul din care provenim. In strămoși. Implicațiile sunt fantastice ( e cel mai bun cuvânt). Dar se transmit și copiilor, nepoților. Lazarev a scris în toate cărțile lui despre asta.

E mai ușor (din cauza durerii sau a terorii că transmiți și tu la rîndul tău) ca atunci când ești grav bolnav  sau urmează o despărțire să conștientizezi aceasta și să te abandonezi prin Rugă Cerului, lui Dumnezeu, Preasfintei Împărătese, lui Iisus. Atunci da, au loc minuni.

Dar, datorită faptului că acum Mentalul ( nu mintea) devine din ce în ce mai puternic, putem să începem din timp acest proces de recuperare a energiilor din emoții sau stări. Frecvența lor joasă se poate modifica. Durează opt-douăsprezece minute zilnic. Cel puțin. O perioadă de câteva zile sau săptămâni. Dar sigur merită efortul.

Schimbarea frecvenței emoțiilor captive în corpul nostru va antrena schimbarea lor pe întreg parcusul: de la strămoși, indiferent de câte generații,  la copii. Cine știe principiile de bază din fizica cuantică va înțelege.

Testarea corpului este importantă. Ideal să ne obișnuim cu măcar două-trei tehnici de autotestare. Sunt teste kinestezice care se practică în alte țări de mult timp. Par o joacă, plac, ne amuză dar descoperim treptat că avem un partener : corpul nostru care ȘTIE multe răspunsuri. Numai că noi nu l-am luat în seamă. 

Un dialog plin de înțelepciune și care devine palpitant: unde e emoția?! În care zonă ? De când este ? este moștenită? Întrebări care primesc întotdeauna răspuns.

Uneori preluăm emoțiile altora care le acoperă pe ale noastre. Ne ,,pare rău” de cineva. Suferim. Această suferință se poate declanșa oricând întâlnim o culoare, un cuvânt, un sunet care ne amintesc brusc acea stare chiar dacă am uitat ,,părerea de rău” și cine a mai fost implicat.

Ce facem după ce avem răspunsurile ?! ,,eliminarea emoțiilor” are și ea mai multe căi. Este necesar să conștientizăm că există. Ele sunt energii ,,grele” care ne fac să stagnăm, să nu ne găsim locul. Credem că suntem obosiți, deprimați. Ne chinuim singuri. Întâlnim aceleași persoane care parcă reiau teme din viața noastră.

Acoperiți de puterea emoțiilor nu realizăm cine suntem. Ele sunt întreținute de alții.

Dar fiecare suflet are o anumită frecvență și o putere care îi este specifică. Sufletul  are puterea de a vindeca, de a regenera și de a transforma viața. Sufletul ești chiar tu. Încă avem de învățat asta. Ar trebui să disociem sufletul de ego ?! - care este doar rațiune, prin care în creier se face reconstituirea în conformitate cu paternurile deja existente. Și cât nu căutăm metode de a-l elimina !!! în loc să încercăm să înțelegem, având și o multitudine de date științifice. Nu disocierea este calea ci Înțelepciunea.

Sufletele animalelor au și ele puterea de a vindeca și de a regenera. Sufletele soarelui, lunii, oceanelor, copacilor și munților au aceeași putere. Sufletul ne determină să facem anumite alegeri pentru o găsi o cale de comunicare și vindecare. Îi opunem uneori dorințe sau amânăm. Sigur că noi stabilim prioritățile dar măcar să nu ne plângem mai încolo. 

O emoție este motivație în formă pură – este presiunea psihologică de a acționa. Rolul emoțiilor este de a ne anunța atunci când necesitățile noastre nu sunt satisfăcute și de a ne motiva să acționăm pentru a le satisface.

Toate emoțiile au un scop pozitiv: sunt mesajele date de subconștient pentru a ne determina să acționăm în scopul de a depăși o situație dificilă.

Sentimentele sunt expresia în plan fizic al emoțiilor pe care le trăim, sunt reacția fizică a corpului ca răspuns la emoția respectivă generată de subconștient.

Mânia cauzează creșterea pulsului, contractarea musculaturii, pregătirea corpului. Deși suntem conștienți de o mică parte a sentimentelor noastre, de cele mai multe ori nu “ascultam mesajul” pe care îl primim sau îl înțelegem greșit.

Avem deja învățată o modalitate de a lucra cu emoțiile – aceea de a ne distrage de la ele folosind un element care ne captează temporar atenția, care ne “anesteziază” emoțional, cum ar fi mâncatul in exces, munca în exces etc.

Reprimăm astfel aceste emoții în interiorul nostru și  când apare “emoția negativă”, folosim elementul de distragere și generăm prin repetiție un comportament de cele mai multe ori nociv.

Când ne distragem din momentul în care simțim o emotie neplacută (ținem diete), tratăm doar un simptom, nu cauza care generează acea emoție.

Cauza acelei emoții este necesitatea nesatisfăcută, și  frustrarea devine mai puternică decât speranța de a ieși din situația respectivă.

Sentimente și nevoia corespunzătoare:

1. Plictiseala - nevoia de a ne dezvolta, de a avea provocări pe care să le depășim;
2. Furia - nevoia de a avea parte de corectitudine, atât pentru noi cât și pentru ceilalți;
3. Vinovația - nevoia de a fi corect față de ceilalți sau față de propria persoană;
4. Tristețea - nevoia de a avea lucruri sau relații importante, de valoare pentru noi;
5. Singuratatea - nevoia de a avea relații cu semenii noștri;
6. Inadecvența - nevoia de a ne simți suficient de buni pentru a realiza ceva anume;
7. Stresul - nevoia de a avea succes și control in toate aspectele vieții noastre;
8. Teama - nevoia de siguranță;
9. Frustrarea - nevoia de a avea satisfacție in acțiunile noastre;
10. Depresia - nevoia de a avea speranță.

Toate lucrurile pe care le-am făcut în trecut, le facem în continuare în prezent în mintea noastră. Trăim în lumina acțiunilor noastre reflectate din trecut în ceea ce credem că este prezent. Mintea nostră are o capacitate uriașă de care nu suntem conștienți.

Sentimentele ne spun „cum să trăim”-  emoţiile ne arată ce ne place și ce nu;

Sentimentele stabilesc atitudinea noastră pe termen lung în privinţa realităţii -  emoţiile devin atitudinea iniţială în privinţa ei;

Sentimentele ne avertizează de pericole anticipate -  emoţiile pe cele  imediate;

Sentimentele sunt calculate, dar durabile -  emoţiile sunt intense, dar de scurtă durată;

Sentimentele asigură supravieţuirea corp/minte pe termen lung -  emoţiile asigură supravieţuire corp/minte imediată.

Fericirea și îngrijorarea sunt sentimente - bucuria și teama sunt emoţii de scurtă durată.

Mulţumirea, amărăciunea, iubirea și depresia sunt sentimente -  entuziasmul, furia, dorinţa și tristeţea sunt emoţii.

Foto: pictură Vladimir Kush

Aprinderea lumânărilor -partea a II-a

Sunt persoane mai sensibile care primesc îndrumări, răspunsuri prin vise. După ce am publicat articolul despre lumânări am primit  de la un suflețel curat și frumos descrierea unui vis legat de lumânări.

De obicei sunt circumspectă în legătură cu ,,atacurile energetice”. Ne atacăm de cele mai multe ori singuri, din ignoranță, nefiind atenți la ceea ce gândim, vorbim și așa atragem situații din frecvența pe care o întreținem prin grijile, cuvintele, stările noastre. Ne creem o  obișnuință cu care și ,,alții” sunt ,,obișnuiți”: să ne vadă/simtă pe acolo. Și să profite din plin.  

A visat că aprindea ca de obicei lumânări și și-a amintit să spună ceea ce citise: ,,Înnalț această Lumină către Maica Cerurilor pentru .... ” și a simțit că i se face rău, ceva nu era în regulă încât a apărut spaima.

Atunci când aprindem o lumânare ,,atragem” atenția asupra noastră. Am scris în articolul anterior de ce se întâmplă asta. Însă dacă nu direcționăm clar gândul PRIN cineva –iar Maica este purtătoarea Rugilor- e ca și cum am spune. ,,uite-mă și pe mine”! Și atragem așa atenția asupra noastră.
 ,,Uite-mă și pe mine”. Intenția noastră sigur că este bună și de dorit să o facem cât mai des însă SIGUR nu vom fi lăsați cu ușurință să scăpăm din anumite zone ,,de confort”. Implicațiile sunt enorm de multe.

Conștiința dar și puterea nostră personală energetico-informațională nu e prea bine structurată (nici nouă nu ne este foarte clară încă, nu?!).

Aprinderea unei lumânări crează o undă energetică care vrem să ajungă la cineva. Însă nu suntem singuri în univers. Există și sfinți dar și demoni !? există. Ca să depășim legătura cu cei care ne dau fiori, cu toate că nu ar trebui pentru că noi îi ,,alimentăm” prin stările noastre ( multe avem de asumat din ceea ce gândim și facem), trebuie să spunem și să gândim CLAR ce facem, către cine și prin cine ne adresăm.

Aprindem o lumină și devenim ,,vizibili”. Și sigur că se va încerca să fim opriți să rămânem la ,,locul nostru”. 

Peste Dumnezeu, Maica, Iisus nu trece NIMENI !!! dar trebuie să învățăm să luăm legătura cu Ei. 

Am scris pentru că mulți nu știu ce fac atunci când aprind o lumânare. Știu doar că e bine să facă acest gest și  atât. 

,,Mă rog pentru ...”  ,,aprind pentru...”. Uite că nu e suficient. Trebuie să fim clari și să stăpânim gestul energetic pe care îl facem. Altminteri... mai și uităm. Când suntem în fața lumânării nu realizăm (măcar uneori) forța imensă declanșată și că am intrat într-o structură/frecvență energetică mult mărită prin aprinderea ei. Câți nu au avut asemenea ,,senzație”?!

Câteva aspecte:

Persoana care e în viață și ne rugăm pentru sănătatea ei. Sigur dislocăm energia bolii. O parte din ea. Către cine se va duce dacă noi nu cerem entităților cerești să o ajute?! Cerem DIRECT. Și încă odată: MAICA este purtătoarea Rugilor,  cea care le menește către cei care pot îndeplini ruga noastră. Iar cum omul se îmbolnăvește din motive pe care nu prea le vedem noi, atunci e bine să ne recunoaștem ... necunoașterea. Se poate ca o parte din ceea ce dislocăm să vină direct la noi – că tot am aprins lumină și așa am devenit vizibili. Deci?! 

Ne rugăm pentru sufletul (care este tot o lumină) celor plecați. E atâta ,,disponibilitate” de a-i lăsa să plece din anumite zone de frecvență uneori destul de joase?! Cred că nu. Intrând pe frecvența aceea energetică s-ar putea să nu ne simțim foarte confortabil. După o perioadă ne mirăm de ce turnură are viața noastră. Și ....habar nu avem de ce.

Asta înseamnă și lipsa ÎN-CREDERII . Deci NU avem credință, suntem orgolioși în ignoranța noastră. Chiar dacă aparent nu gândim așa. De fapt: nu gândim deloc. Facem ,,ceva” și ... ,,Vaiii ! ce bine făcui”. Ne simțim de parcă am ridicat o piramidă. Ne umplem de ,,bine”, suntem ,,mulțumiți” că făcurăm ceva. Sigur nu întotdeauna dar... de obicei nu sesizăm clipa care ne fură realmente exact ceea ce am dorit să facem. Sunt un pic ironică ca să redau mai bine. Multe din aceste stări nu sunt vizibile. Trec atât de repede încât rămâne doar ,,starea de bine” care nu prea realizăm din ce zonă este.  Nu avem CREDINȚĂ în DUMNEZEIRE. Nu spun să fim ȘI habotnici. Dar există frecvențe energetice subtile, minunate la care putem ajunge dacă vrem clar și precis.

Deci: hai să aprindem LUMINĂ pentru cât mai multe suflete VII fie că sunt aici sau plecate. Fără temeri. Știu că se poate să fi simțit asta din ceea ce am scris. Insă căpătați-vă CREDINȚA ! aveți încredere deplină în MAICA Bună , Înțeleaptă și Iubitoare!

 Întâi vorbesc cu Maica: ,,Maică, Te iubesc! ” e primul lucru pe care îl spun. E deja un sentiment care a devenit stare.Când am o lumânare în mână ASTA simt din prima clipă. Dar nu mă bazez mereu că ,,simt” asta. Pentru că simțurile noastre sunt încă legate de anumite energii care pot părea ele măi/măi dar... sunt pe orizontala firii și nu pe verticală, către înalturi.

Această legătură cu Maica devine tot mai profundă. Și în calea formării ei nu prea poate sta nimeni. Călugării știu asta foarte bine. E timpul să învățăm și noi. Legătura cu Maica –Împărăteasa cerurilor este primordială.

,,Maica Bună a inimii , Te iubesc” și aștept câteva secunde. Se creează și devii conștient de legătură. Gândul omului e Putere amplificată în acest caz și de milioanele de particole diamantine ale lumânării.

Apoi spun menirea pe care vreau să o dau acelui gest. Împlinirea va fi cea mai bună.
Spun Mulțumesc pentru toate ! Amin!
                   ***

Mulțumesc tuturor pentru întrebări și îi rog să accepte această cale de răspuns. Mulțumesc pentru înțelegere !

O pecete de iubire să fie inima și sufletele tuturor !

Eliberare Emoțională

Toți cei aflați în viața noastră refectă un aspect al nostru. Din când în când el apare pentru ca noi să îl recunoaștem și să îl eliberăm.  Eliberare Emoțională !

Orice nemulțumire ne afectează pe toți cei implicați în modalități diferite. Ne otrăvește, ne îmbolnăvește, ne provoacă insomnii, ne desparte, ne face să plecăm...

Atunci când credem totul merge bine dintr-o dată: bummm ! și totul se clatină. O vorbă, o mică scânteie. Ne ia pe nepregătite și devine tragic, dureros. Numai că acestea sunt EMOȚII datorate ,,creierului limbic” – stăpân absolut până de curând. Va trebui să facem un efort de gândire, cunoaștere  și să ne folosim ȘI de știința actuală care explică suficient de clar evoluția umanității.

Toți cei aflați în viața noastră reflectă un aspect al nostru. Spuneți-vă asta rar. R A R ! Spuneți de zeci de ori, scrieți pe ceva și postați la vedere. Știm asta, înțelegem mental. Însă ... nu când e vorba de noi, când ni se întâmplă nouă. Atunci ne răzvrătim, acuzăm, considerăm că nu suntem înțeleși, că nu avem noroc. Toate vin la pachet. Și, mai uităm din când în când, ocupați mereu cu altfel de înțelesuri care vin și vin...

Și totuși așa este: toți cei aflați în viața nostră reflectă ceva din noi. Soțul, soția îi alegem după programările genetice avute și de părinții noștri, pe care le-am preluat. Copii noștri le vor avea și ei. Și atunci firesc ne oglindim unii în alții. Deci ai nevoie de cineva pentru a te cunoaște. Vedem în/prin ceilalți aspecte din noi. Dacă acceptăm această paradigmă, treptat va deveni adevăr în situații tensionate. Mă rog, sau un pic ...după ce le-am manifestat! Dar știind un lucru el treptat ne va ajuta, îndruma dacă însă credem că este adevăr. Va atrage ceva care ne va ajuta și cu cât l-am acceptat  ca adevăr gândit,  cu atât înțelegerea lui va fi mai aproape de evenimentul în care am fost implicați. Pentru  că nu ne putem vedea pe noi înșine. Nu în iureșul zilelor. 

Când folosești un cuvânt denigrator la adresa altuia el reprezintă o parte ascunsă din tine. Lumea este o imensă oglindă. De fapt un imens cristal cu mai multe fețe ( toți ceilalți). Și mereu ne vom reflecta pe noi înșine până vom descoperi cristalul. Esența lui. Fenomenul proiecției este real. Ascundem părți din noi dar oamenii -mai ales cei dragi- ni le vor arăta. Și....nu e chiar ușor întotdeauna de acceptat asta. Nu ,,pe moment”. Ce alegem: să tot proiectăm asupra altora propriile defecte sau să aplicăm mereu și mereu ,,terapia gândirii pozitive”. Dacă ești în permanență deranjat de aspecte din jur acasă, într-un grup, descoperă unde sunt asemănările. Numai noi ne putem da voie să schimbăm modul de a privi, de a accepta ceea ce este în jur. Când îi judecăm, pe noi ne judecăm.Când îi vedem frumoși pe noi ne vedem așa. E o lume holografică. Cine vede mereu defectele altora nu le vede pe ale sale.

Mi-a spus cineva: bine, eu accept dar ce te faci dacă el nu acceptă ! va trebui să îmi asum toate cele: că e nervos, că țipă, că jignește !?  

Păi, tocmai de asta l-ai ales. Nu e vorba de acceptare! Ci de faptul că TU scoți din el în anumite clipe ANUMITE trăiri. Ale tale! Directe dar nițel ,,ascunse”. Ele există în tine altfel nu s-ar crea rezonanță. Și tocmai când ești pe pilot automat: că totul e bine și măi/măi, atunci ele apar. Realizezi ce forță opunem ca să le ținem ascunse?!

Cu toții ne schimbăm foarte repede acum. Dezvoltarea umanității pe multe planuri este impresionantă. Explozia spiritual/esoterică este impresionantă. Și bulversantă. Pentru că vine câte o clipă când te zăpăcești și nu mai știi ce să faci cu atâtea informații. Parcă ești într-un labirint. Azi o informație, mâine alta... Să le statornicim ca ATITUDINE e mai dificil. Și tocmai asta vom învăța. Treptat. Atitudinea faţă de problemele şi presiunile din exterior este personală. Tot ceea ce criticăm mai acidulat sau nu, face parte din noi. SUNTEM NOI! Un aspect al nostru. Care poate fi constant și sâcâitor de repetitiv sau poate apărea  brusc, inopinat de te întrebi pe ce lume ești.

Nu spun că este ușor. Dar sunt convinsă că vom reuși ajutându-ne unii pe alții. Înțelegându-ne pe noi. Alegând să nu ne supărăm pe cei dragi și IMPLICIT pe noi. Dacă unul reușește va putea să transmită înțelepciunea lui și celui de aproape. Dar cu ÎNGĂDUINȚĂ. Am scris ÎNȚELEPCIUNE și nu ,,iubire” care imediat vine la pachet cu  ,,Terapia iertării”. Avem timp și pentru asta dar după ce deprindem ,,mecanismul autoobservării” – implicit a stăpânirii de sine. Avem timp să NE iertăm dacă înțelegem DE CE ! 
Iertându-ne pe noi sigur îi vom iubi pe ceilalți pentru ajutorul dat. Și ca să se înțeleagă bine: le vom fi recunoscători! Iubirea încă are prea multe valențe ...pământene, de asta am scris: recunoștință.  

Creierul nu face diferența între ceea ce gândim și  manifestare. Pentru el, un gând este tot o realitate manifestată. Și dacă tot gândim și iar gândim un gând el va atrage manifestarea. Noi putem să alegem/să înțelegem ce se întâmplă și să hotărâm dacă vrem sau nu să continuăm jocul. Cu cât stăm mai mult asupra unui gând, el devine stare și se va manifesta  mai devreme sau mai târziu. Ne poate lua așa prin surprindere.

După o situație destul de tensionată am citit : ,,Toți cei aflați în viața noastră reflectă un aspect al nostru !!!”. A devenit ADEVĂRUL MEU! Atunci, în acea clipă. Nici nu am vrut să pierd timpul să mai scormonesc ce ,,făcui” cine știe când. Nu! Am știut că ESTE ADEVĂRAT! Și așa mă ,,otrăvisem” vreo câteva zile. Întorsesem pe toate fețele datele ,,problemei” și căutam o soluție. Practică! Pentru că asta facem în acele situații. Căutăm o rezolvare practică, directă în loc să ,,sesizăm” că este o stare emoțională pe care o tot amplificăm. Dar citind acele cuvinte, m-am calmat. Liniștit. Un aspect nerezolvat DIN mine rezonase cu starea celorlalți și ... fiecare și-a primit porția!

Ce face fiecare e important! Sigur că poți continua duelul, poți amplifica totul sau poți ,,pune la cutie”. Poți face multe. Sau: poți înțelege! E o decomprimare uriașă. Ceva din tine se eliberează. Ești recunoscător VIEȚII! Așa, pur și simplu. Îți dai seama ce putere imensă este în tine. TU însuți devii important. Realitatea, oricum ar fi ea, TU ai puterea de a o crea. Știu că știm asta dar să trăim în această stare/adevăr încă e dificil. Nu prea am avut profesorii care să ne predea. Dar, știți ceva?! E teribil că tocmai așa este:  trebuie să învățăm singuri! Atât de multă încredere ni se dă.

Cineva ...acolo sus... ne iubește !

Și eu Te iubesc!

Aprinderea și stingerea lumânării

,, Un profesor universitar din Marea Britanie a descoperit că flacăra lumânărilor conţine milioane de particule minuscule de diamant.

Doctor Wuzong Zhou de la Universitatea St. Andrews din Scoţia a descoperit că aproximativ 1,5 milioane de nanoparticule de diamant sunt create în fiecare secundă când lumânările ard. Aceste particule se distrug în urma procesului de ardere.

Profesorul de chimie a menţionat că această descoperire ar putea duce la descoperirea unei metode mult mai ieftine prin care diamantele să fie create.

Doctorul Zhou a utilizat o tehnică nouă pentru extragerea particulelor din mijlocul flăcării, descoperind astfel că flacăra lumânărilor conţine toate cele patru forme cunoscute ale carbonului.

Acest lucru este surprinzător, deoarece fiecare formă a carbonului este în mod obişnuit creată în condiţii diferite. Această descoperire va schimba pentru totdeauna felul în care privim flacăra unei lumânări", a declarat profesorul.

Se crede că prima lumânare a fost creată în China în urmă cu mai mult de 2.000 de ani. Studiile anterioare au demonstrat că moleculele de hidrocarbon aflate în partea de jos a flăcării sunt transformate în dioxid de carbon de către partea superioară a flăcării.

Până acum, procesul ce avea loc între cele două transformări era un mister. Acesta a fost dezluşit de această cercetare, pe lângă nanoparticulele de diamant fiind descoperite şi particule de fuleren, grafit şi carbon amorf”. (Sursa: BBC News )

Am început cu această informație pentru a fi mai ușor de înțeles gesturile pe care le facem atunci când aprindem și stingem o lumânare.

,,Ridic această  lumină în numele Împărătesei cerurilor, sau a lui Iisus Christos sau – spuneți numele entității căreia vă adresați – pentru : spuneți numele persoanei sau numiți ceea ce doriți.
Mulțumesc! Doamne ajută! Așa să fie! ”

Aprinderea unei lumânări este o responsabilitate, un gest sacru, și este bine să o tratăm ca atare nu aleator. Când se oprește curentul electric căutăm o lumânare, o lanternă cu dorința clară de a lumina camera, de a vedea. Deci enunțăm/ gândim o dorință precisă. Și de ce  nu facem tot așa atunci când aprindem o lumânare pentru alte scopuri la fel de precise?! Participarea ceremonială dă naștere unei legături puternice.

Forma, culoarea și elementul constituiv al lumânării sunt și ele importante. Cele din ceara curată a albinelor – veșnic fecioare, au puterea cea mai mare. Se înțelege de ce.

Formele ciudate, ornamentale produc alte câmpuri de emisie decât cele rotunde, uneori chiar dizarmonie.

Culoarea lumânării, mireasma și sunetele folosite au și ele efecte diferite asupra noastră și e bine să ținem cont și de aceste aspecte pentru că au frecvențe bine determinate și s-ar putea din neatenție să le folosim pentru a se anula una pe alta.

Ele reprezintă frecvența pe care vrei să o amplifici și apoi să o eliberezi.

Și lumânările ceremoniale se curăță numai de sus în jos de câteva ori pentru a nu provoca o încărcătură statică.  Eventual șterse cu o cârpă de bumbac.

Nu se amestecă lumânările folosite cu un scop pentru altul. O lumânare folosită pentru vindecare nu se folosește într-un ritual de abundență. Sau aprinsă cu o anumită adresabilitate nu o folosim adresându-ne altei entități.

Nu se aprinde lumânarea pentru a manipula o persoană. Karma formată este de 7-10 ori mai mare. Gândiți-vă bine! Orice faceți altcuiva se va întoarce de zece ori mai puternic. Vreți să ,,fie ca voi” (să dominați de fapt) , dar vă veți trezi într-o situație asemănătoare și ....nu veți ști de ce! O să alergați după dezlegări. 
Spun asta pentru că în ultima vreme multe persoane au avut nevoie de dezlegări asupra celor făcute de ele însele, nu de alții. Chiar dacă inițial credința lor era că ,,alții le purtau de grijă”.

NU SUFLAȚI NICIODATĂ PENTRU A STINGE O LUMÂNARE !!! 

Făcând asta anulați totul. Respirația este o forță energetică. Doamne Doamne a SUFLAT asupra omului și i-a dat viață. L-a luminat! A aprins lumina în om. Suflul poate fi folosit în vindecare. 

Dar cu același suflu dacă stingem o lumânare, stingem legătura cu efectul dorit. Cele două forțe – ale suflului și flăcării intră în conflict. Anulăm totul.

Împlinirea dorințelor vă doresc! 

http://dor-danaela.blogspot.ro/p/meditatii.html

voi continua 

Mărțișor

Sărbătorile primăverii sunt un bun început în împletirea alb/roșie a funiei timpului, a energiilor feminine/masculine. A Focului Iubirii din Femeie și a albului Înțelepciunii din Bărbat. Roşul, înmiresmare ardentă, stâlp de flacără, ar fi  vitalitatea femeii, iar albul, pur şi rece ca zăpada, ca apele înspumate sau ca norii de pe cer, ar semnifica înţelepciunea bărbatului.

Semnificația împletirii celor două culori s-a pierdut în negurile istoriei. Echilibrul dat de răsucirea lor a rămas, amintirea face parte din noi. Graiul Soarelui și al Lunii s-au împletit pentru totdeauna. Albul din așternutul iernii topit în roșul din iubirea verii. Puterea Perechii care și-a hotărât veșnicia, într-o răsucire de dor. Îngeri statorniciți la porțile Dorului pentru a ne fi chemare apoi tăcere, sfârşindu-se în iubire. Am sărutat uitarea din cer și ea a coborât pe centrul tărâmului, vuind întâi cu o adiere de dor apoi cu o lacrimă  care ne-a învăluit  … Cad lacrimi și stele  din mine și din tine, din cer, în a cere izbânda.

Firul se dăruiește alcătuind fundițe, eternul semn al infinitului din care –cuprins între cer și pămînt, neuitarea cândva ne va șopti, învelind aleanul de veacuri în semnul statorniciei. Albul este viața veșnică însă doar prin iubirea purtată în sângele nostru, care ne încălzește traiul.

Culori primordiale ale vieții ,albul și roșul, găsite în vetrele sacre ale neamurilor de aici. Împreună cu negrul în care și-au tăinuit tăcerea.(ocru-roșu, alb-crem și negru-brun). Vechile practici din temple au trecut în grija cultului din case-de teama celor care au cotropit doar palme de pământ dar nu și țărâna. Glasul tăcerii pe care am fost sortiți să îl păstrăm așa în noi.

Se poartă până când vedem primul pom înflorit. Impreună cu amuleta, care era un ban de aur sau argint, acum însă fiind …aleatorie, se atârna în acel pom pentru a înflori ca el, pentru a avea rod și belșug în viață. Bineînțeles că spunem aceasta (în gând, pentru că rostirea în inimă numai noi a vom ști, așa că nu vor fi piedicile care apar atunci când aud ….alții). Atenție deci, ce alegeți să dăruiți ca ofrandă Pomului Vieții. Această conștientizare transformă un act profan într-unul sacru. Atât de simplu este, dar trebuie făcut din/ cu suflul inimii(suflet).

 Farmecul Jocurilor, Cântecelor, Atitudinilor sunt receptacolele unor  trăiri care duc spre transformări pe participanți. Stăpânirea imenselor energii se face cu truda învățării, practicii și a dăruirii totale. Păstrarea obiceiurilor care au îmbrăcat haine ale timpurilor, cu denumiri schimbate, adaptate este la fel de vie. 

Subconștientul individual, de grup, de neam există. Însă a cere doar revenirea la vechile cutume în detrimenrul celor recent create ( mai ales în ultimii două mii ani), nu este o rezolvare. Conștiința omului modern a suferit modificări înspre adaptarea propriei evoluții. Inainte informațiile au fost ,,scrise” în datini, obiceiuri, legende, mituri, hore și jocuri, porturi și cântece, pe oale și porțile caselor ...

Din Începuturile fără de început, mărțișorul este o dovadă rânduită să ne fie pecete fără de grai, bucuria gândului rostuit în dragoste.

O primavară așa cum o dorim dintotdeauna și poate nu am știut cum să o mărturisim !

 Minunată să fie tuturor!

Danaela

Sufletul pereche : Yin-yang

Undă sau corpuscul ? Yin sau yang? Răspunsul dat de fizică și de metafizică este asemănător.

"Yin-ul rãmâne ascuns în interior, pentru a acţiona ca un apãrãtor al Yang-ului,
Yang-ul stã în afarã, acţionând ca un servitor al Yin-ului".

                                                                      Zhou Yi ("Transformarea" din dinastia Zhou)

Yin	Yang
Produce formã	Produce energie
Substanţial	Non-substanţial
Coborâre	Urcare
Dedesubt	Deasupra
Inconştient	Conştient
Interior	Exterior

Yin fără Yang nu există. Nicăieri. Fiecare în parte, în proporții diferite, ne conținem în una din cele două aspecte.  Noi vrem să ,,dirijăm” și să le transformăm în putere, considerând că aparținem clar uneia din cele două forme de manifestare cosmică. Bărbații devin mai yin decât femeile și invers ca manifestare umană.

YIN - ceea ce ţine de interior, ceea ce este nemișcat, ascuns vederii, aflat în stare latentă, ceea ce coboară;
YANG - ceea ce ține de exterior, ceea ce este în mișcare, ceea ce se manifestă, ceea ce ascensionează.

 Tot ceea ce este întunecat, ascuns vederii, ceea ce coboară, ceea ce conține, ceea ce se află în stare latentă, receptivitatea, toate acestea au caracter Yin- așa cum este bărbatul în interior, femeia la/în exterior.

Ceea ce este luminos, aflat în exterior, ceea ce urcă, ceea ce este conținut, ceea ce se manifestă, agresivitatea, aceste trăsături au caracter Yang așa cum este femeia în interior, bărbatul la/în exterior.

Evoluția de până acum a fost pentru conștientizarea, accentuarea, cunoașterea și stăpânirea  clară a uneia din cele două forme. Când o putere, când alta. Doar inițiații ajungeau la înțelesuri mai cuprinzătoare. Acum a devenit un fenomen la nivel de mase dar  individual ca devenire.  

Există o stare potențială a materiei, energie nemanifestă, necunoscută , Yin. Transformarea, acțiunea de a-i da strălucire, de a forma ceva, este yang. IN această strălucire EXISTĂ Yin-ul originar. Toate tabelele și clasificările arată fațete doar și nu întregul. A vrea să înțelegi (treptat) rolul pe care am vrut să îl avem în acest joc cosmic este o dovadă că începi să TRĂIEȘTI. Fie că ești în întruparea de acum bărbat sau femeie. Forma nu înseamnă doar un contur vizibil ci cuprinde în ea și o esență care așteaptă să fie cunoscută. Atunci când privim cu ochii fizici vedem un contur și nu forma însăși care cuprinde multe aspecte, unele active altele încă nu. O formă căreia nu îi percepem Esența nu poate fi înțeleasă, nu poate fi întrebuințată, etc.

În noi se manifestă diferit cele două aspecte. Una fiind mai activă la exterior ,,uitând” de cea interioară. Asta a produs diferențierea atât de dureroasă la nivelul uman, pentru că am acceptat ca fiind o condiție când de fapt era o condiționare.  

Atunci când o femeie va reprezenta pentru un bărbat toate femeile lumii, atunci când bărbatul vede într-o singură femeie toate femeile lumii, ei sunt un unic suflet pereche.

La fel și când o femeie va avea conștiința că bărbatul ei reprezintă toți bărbații lumii, atunci va fi regăsirea primordială a Unicei Perechi și separarea (fizică) dispare.

Separarea fizică este voalul care cade treptat de pe ochii sufletului pentru ca spiritul să strălucească. 

Arhetipuri: feminin-masculin

In toate încercările de ,,a înțelege” trebuie să ținem seama de limitările senzoriale cu care nu putem să acționăm în lumi diferite ca frecvențe energetice.

În cunoașterea materiei din lumea înconjurătoare și a alcătuirii  trupului folosim unelte clare de cunoaștere prin care analizăm, comparăm, studiem. La fel și cu stările noastre psihice, ale sufletului, în funcție de dezvoltarea creierului.

 Cunoașterea asupra spiritului încă nu are o cale clară de cunoaștere fiind o percepție deocamdată, aplicând doar legități care nu au cum fi asemănătoare cu primele două, ceea ce derută.

 Văzul uman este una, cel sufletesc alta iar cel spiritual e de cu totul altă frecvență. A amesteca toate aceste ,,văzuturi” nu duce la nimic. Ochii fizici văd  forma exterioară, cei sufletești au percepția ,,amintirilor”, a impregnărilor energetice iar văzul spiritual percepe energiile formatoare care nu au polaritate (o frecvență adecvată va șterge amintirile din ceva – fie un inel, cană etc,  fie amintirile dintr-o ,,boală”. Dintr-un inel e simplu dar din boală trebuie ca omul să renunțe să le păstreze, ceea ce nu se întâmplă de obicei. Nu pe toate nivelurile ființei.). La fel și cu celelalte simțuri și simțiri care sunt doar porți deschise dinspre materie spre lumea energiei superioare. Formatoare.

Fiecare cultură, religie, grup spiritual a avut și are în modalitatea de prezentare, doar un aspect specific asupra cunoașterii. Zeița Hathor la egipteni, Inanna la sumerieni, Afrodita la greci, Venus la romani, arhanghelul Anael în tradițiile esoterice creștine. Fiecare are trăsături specifice și în funcție de necesitățile epocii respective. Și dacă este frumos, interesant (pentru unii) să fie cunoscute, nu toate, nu în totalitate sunt aplicabile acum. Suntem diferiți energo-informațional de cei de acum 1-5000 ani. Am parcurs drumul evoluției.

In trecerea noastră pământeană avem încarnări alternative bărbat femeie. Se poate să fie până la șapte încarnări succesive în una din aceste energii – dar foarte rar. Asta pentru a percepe foarte bine cele două energii – devenite întâi stări apoi ființe în aceste adâncuri energetice ale Creației creată prin Cuvânt.

 Doar polaritățile diferite se atrag. Dacă devin dualități opozabile intrând în lupte de supremație... asta e altceva! Femeia are energie pozitivă în interior, negativă la exterior. La bărbat este invers. Altminteri nu ar fi existat atracție. Nici la exterior nici înspre interior. Deocamdată le amestecăm: ne atrage exteriorul apoi când căutăm interiorul ... Nici nu știm când pășim din una în alta, sperăm să fie asemenea și nu facem efortul de a descoperi exact ceea ce dorim. Puteți acum, în secunda asta să ,,priviți” interiorul unei persoane dragi?! Veți vorbi de ,,calitățile” umane: bun, amabil, poate sâcâitor etc. Este suficient? Nu. Știința esoterică a păstrat această cunoaștere  iar noi, fiecare este o unică filă.

Pentru a se dezvolta și un corp fizic puternic educația inițiatică a fost mult diferită de ceea ce este acum. Se punea accent pe călirea severă a celor apți de a parcurge pașii inițierii. Și nu numai pe pământ. Se știe că multe entități au căzut sau au rămas în urmă și pe calea evoluției cerești.

Pentru ca frecvența joasă a energiei să devină ,,materie” puternică bărbații – entitățile energetice masculine - și-au dezvoltat puterea voinței, a forței.

Corpul lor, noua materie în formare, a fost supus unor încercări teribile. Erau aleși cei mai buni. La fel ca și ....acum! erau puși să îndure temperaturi foarte mari sau scăzute, durere, foame și sete. Prin treceri bruște de la o  extremă la alta. Vi se pare cunoscut?! Multora da, sunt convinsă. Gândiți-vă prin ce trecem acum. De asta și alegem încarnări succesive, pentru a cunoaște și puterea acestor căliri.

Erau lăsați în pădurile acelea uriașe și trebuiau să supraviețuiască. Rezistența viitorilor inițiați era testată rin ceea ce am numi acum obiecte de tortură. Pentru că Frica adâncirii în abisurile materiei nu trebuia să întunece percepțiile legăturii cu entitățile creatoare care supravegheau acest proces de învățare a supraviețuirii în noua casă.

Educația fetelor era diferită. Fenomenele naturale ale planetei trebuiau controlate. 

Stihiile atmosferice încă nu erau stabile. Trebuiau să stăpânească aceste vârtejuri de energii care puteau distruge totul. Iar ca să cunoști ceva, trebuie să fii tu însuți acel ceva, să îl trăiești în tine însăți și apoi să îl potolești. Sigur vei ști cum. Fără Frică, teamă. Trebuiau să trăiască acele stări și să le controleze. În mijlocul furtunii dacă ți-e frică, furtuna te domină. Înseamnă că frecvența energetică din ea este mai mare. Fetele învățau să depășească aceste frecvențe și să impună ritmul pe care îl voiau în manifestare. La început aceste învățături nu rămâneau în ceea ce noi numim acum ,,memorie”. De fapt așa s-a început formarea ei.

Asemănătoare cu ceea ce denumim ,,clarvedere” dar mult mai cuprinzătoare atunci. ,,Duhul” furtunii ne înfricoșează și acum. Este o imensă acumulare energetică pe care se spune că unii și-au amintit cum să o controleze. Sau cutremure sau alte...stihii.

Această cunoaștere, receptare a ritmurilor naturii este un dat/dar a energiei femine. Femeia ca entitate fiind prima care a învățat treptat prin recunoașterea și apoi memorarea acestor ritmuri, primele percepții care au dus la formarea perceptelor morale de mai târziu până în zilele noastre. Și a transmis-o urmașilor. Întâi fetelor apoi treptat și băieților. Așa au apărut primele preotese care păstrau învățăturile devenite sacre. ( inclusiv Zamolxe a cerut permisiunea Zeiței neamului de a transmite învățăturile primite și i s-a răspuns: scrie !!!).

 În urmă cu mai multe milenii, când vibraţiile planetei noastre aveau o frecvenţă ridicată, generată de nivelul global de conştiinţă a celor care  aleseseră să vină aici, apoi de aspiraţiile, gândurile şi sentimentele oamenilor, la diferite popoare,  ritualurile de iniţiere se realizau în momentul de Lună Plină, deoarece apogeul ciclului lunar, amplifică  receptivitatea faţă de vibraţiile superioare existente în aura Pământului, transmise de Planete, Galaxii…

Din multitudinea de entități venite la încarnare multe au rămas în urmă. Trebuiau ajutate. Alte entități au profitat apoi de cunoșterea dobândită. A început evoluția ...

Prima epocă de care ne amintim ,,istoric” a fost coordonată – condusă de femei, cunoscută ca și epoca matriarhatului. La nivel uman , bărbatul aproviziona grupul, apoi familia. Cutreiera ținuturile înconjurătoare. Femeile – așa cum se știe, rămâneau cu grija casei, a copiilor. 

Istoria prin arheologie monitorizează un aspect anume al evoluției, strict. Celelalte aspecte au fost ....ocultate, ele aparținând unui grup inițiatic care le-au păstrat. Din când în când unele au fost distribuite pentru a ajuta așa la evoluție, în funcție de multe.

Materia ( energia) cosmică din care a fost și este format încă trupul, inițial a fost aceeași. Diferențierea ( frecvențe energetice diferite) s-a produs pe parcursul timpurilor datorită atitudinilor devenite deprinderi.

Legătura fiecăruia cu Doamne – eterna prezență în care suntem cuprinși și din care suntem formați este  o imensă realitate. Învățăm să lăsăm Înalta energie să se manifeste prin noi, părtași fiind.

TU mă căutai mereu, eu din când în când. Statornicia Ta mă îndeamnă să mă las găsită pentru că iubirea este pretutindeni.

Foto: Rodin: Mâna lui Dumnezeu

Planeta Iubirii

Frumoasa noastră Planetă Mamă ! Cât de puțin te cunoaștem. 

Sunt multe discuții iscate despre energiile planetei, puținătatea informațiilor ne derută. Percepțiile sunt diferite și de aici o oarecare reținere: care este adevărul?!

Sunt trei zone ale pământului fiecare cu energia ei, specifică. Dacă ne acordăm la energia solului, ea ne apare ca fiind galbenă.

Energia radiată de Pământ, creată prin forța centrifugă, o vom percepe ca fiind răcoritoare, de culoare albastră.

Energia din interiorul Pământului ne apare ca roșie/portocalie. Magmă, foc incandescent. Mișcarea din interiorul  pământului, temperatura  diferită de cea a stratului de la suprafață

 Percepțiile por fi diferite depinzând de zona cu care intrăm în legătură. De stratul energetic cu care vrem să ne acordăm. Ca să nu dăm naștere la discuții contradictorii inutile.

Interiorul Pământului este asociat cu calitățile feminine profunde, expresia lui exterioară cu cele masculine.

Important să știm aceste aspecte ca să înțelem locul la care ne acordăm. Conform învățăturilor maeștrilor antici, femeia este mai caldă (yang) în interior decât bărbatul, fiind Yin în exterior. De ceva timp, în sec. XX, s-a descoperit că ovulul fertilizat are o mișcare de rotație similară cu cea a Planetei. Ovulele și energia Pământ/Lună fiind corelate în mod direct.

Bărbații au o energie yang, mai caldă în exteriorul corpului, profund în interior o energie yin, rece.

Trecem printr-o perioadă de autocunoaștere. Nu este ușoară, ba chiar dificilă. Motive sunt destule și multe. Autocunoașterea este ea însăși dureroasă și este/devine și singulară. Nu e ușor ca după ce înțelegi ceva să vezi că ....alții nu aplică. E o ironie, desigur dar și adevăr. In prezent avem mai multe probleme la care căutăm rezolvare decât vre-odată până acum. Bolile sunt tot mai complexe, afecțiunile psihice mai persistente. Comportamentul nostru este haotic, în derivă. Pentru o perioadă mai mare sau mai mică. Până învățăm ce înseamnă discernământul. De a accepta sau nu anumite comportamente, de a pleca sau rămâne într-un loc, de a spune da sau nu.

Cuvintele și gândurile sunt deja Puteri pe care le folosim conștient sau inconștient împotriva propriei persoane sau împotriva altora. De aceea e important să întelegem puterea lor mult crescută acum. A bârfi, a fi nemulțumit de cineva e ca și cum i-ai pune otravă în mâncare. Dacă persoana este curată vei primi imediat ceea ce ai dat. Hrănim așa și frumoasa planetă drept recunoștiință.

 Abundă tehnicile de vindecare. Sunt din ce în ce mai multe. Medicina se recunoaște nepunticioasă cu toate descoperirile științifice de anvergură. Banala răceală – atunci când temperatura ridicată anihilează microbii, iar toxinele sunt eliminate din organism printr-un proces natural de purificare a devenit o sursă de ,,luat medicamente”. Și așa înțelegem să revenim spre abilitățile naturale de vindecare ale organismului. Ne întoarcem și căutăm Sursa. Dar fiecare va trebui să facă asta, personal.