SÂNZIENELE - FARMECUL PUTERII FEMININE

-            

Ziua când cerurile se deschid – SÂNZIENELE – a fi aproape de ELE este o Binecuvântare.

În magia nopţii unice a sânzienelor, neam de iele, credinţa feminină devine PUTERE !

In această noapte / zi, întuneric şi lumină , ceea ce s-a început de Rusalii se desăvârşeşte. Frumoasele, Zâne ale răscrucilor, ale magiei, păstrătoare a secretelor întunericului, ale celei care este stăpâna magiei puternice, magiei temute, ale celei ,,de nenumit”. Sărbătoarea fecioarelor dar şi a femeii în ipostaza de iubită, de ocrotitoare şi mamă.

De peste 5000 de ani femeia şi-a retras an de an, gândul în ea. Fecioară, Femeie şi Mamă- cele trei aspecte din care în ultimii 2000 de ani, a rămas doar rolul Mamei şi Nemuritoarele duhuri ale farmecului.

- Câteva date istorice privind creştinismul, a cărui început a fost stabilit / statornicit de Sf.Dionisie Exiguus,în ,,Cartea Paştelui” în anul 525,matematician şi astronom dobrogean, plecat şi trăitor ca ortodox , la Roma, sub domnia a 10 papi..Calculul celor mai importante sărbători creştine se face tot după aspectele lunii, solstiţii şi echinocţii.

Păstrarea în calendar, la sărbătorile cele mai importante, a dualităţii, un aspect puţin privit aşa până acum. Afirmaţiile că s-au păstrat vechile sărbători doar pentru a nu îndepărta….sunt prea …voalate. Suportul lor energetic era imens.

Istoria Triplei prezenţe a Zeiţei de-a lungul timpurilor. Una dintre cele mai misterioase lumini venită dintr-un trecut magic devenit păgân –  purtând pașii căutătorului către o lume străveche, dar niciodată apusă…Mituri, legende, basme, preluări prin care rolurile se transmit şi se transformă după cum e … mersul astrelor, ştiinţă atât de cunoscută la începuturile transferului de Putere, ştiinţă faţă de care s-au impus restricţii din motive lesne de înţeles. De putere!

Magia dar şi pragmatismul gândirii, separarea indusă până acum de cei care au avut interese proprii, de grup mai mic sau mai extins. Ceea ce s-a obţinut prin acuze, inducere de frici, defăimare ( înainte erau blesteme acum sunt comunicate de presă) a fost o societate a luptei aproape fără scrupule, înlăturate fiind bucuria vieţii şi iubirea.

Este timpul când CREDINŢA FEMININĂ revine! Şi asemeni străbunelor , asemeni Primei Femei, femeile nu au nevoie nici acum de ziduri care închid în ele o lume străveche, dar niciodată apusă.

CREDE şi Totul este posibil după voia inimii divine ! aşa cum iubirea ştie de atâta timp.

                                               Iana-Ziana_Sânziana

Ielele, Rusaliile ...PREGĂTESC oamenii și natura pentru venirea SÂNZIENELOR.  Nu cred că este un păcat prea mare să gândești așa, obișnuiți fiind să primim cu resemnare fricile în suflet.

De ceea ce nu cunoaștem suntem înfricoșați asemeni copiilor, de către alții care nu au înțeles sau, de către cei care au înțeles și au vrut să păstreze numai pentru ei PUTEREA. Uneori dând la o parte această Putere ( care oricum NU a acceptat să se lupte cu nimeni, ceea ce.... înfurie teribil !(sic)). 

Da! ielele ,,pedepsesc”. Au puterea aceasta, recunoscută. Știm și pe cine pedepsesc. Că au apărut și fabulații, la fel de adevărat, de e greu să dis.cerni adevărul.

Le ducem amintirea în noi, asta e sigur. Altminteri nu am tresări atât de dureros în fragilitatea ființei noastre. Iar Milostivele-trecute în leagăn de legende coborâtoare din stele, țes treptat, noi legături, invizibile multora până acum. Ceea ce nu știi, nu RE-CUNOȘTI! dar atunci când privești țintă prin văl, el se ridică ușor, an de an, devenind din ce în ce mai străveziu. 

NEDEIA înseamnă RUGĂ! RUGA= RUG de flacără prin care sufletul aprinde cerul! EA, DOAMNĂ a ceriului, însoțită de alaiul care trimite înainte pulbere de aur așezând-o pe gingașe tulpini și care ne ,,acoperă” ori de câte ori le mângâiem- ceea ce mi se pare că este o reală BINECUVÂNTARE pentru noi toți, uitată însă. Ne-a rămas doar plăcerea de a ne înmiresma cu amintiri. 

Doamnă în fața căreia tot și toate iși tine răsuflarea, stihiile tac iar sufletul devine TĂCERE de Taină. Doar nerostirea din noi păstrâdu-i farmecul. 

Femeile pământene dintru începuturi au știut multe. Femeile din toate timpurile au devenit păstrătoare iar femeile din azi încep să-și cunoască propriul mit. Știu! multe am vrea să ....ni se predea ca la școală! nu se poate. Chiar dacă vom ,,înțelege ” într-o secundă de binecuvântată ardoare, capacitatea energetică trebuie să fie mare pentru a păstra adevărul clipei și, mai ales, a deveni purtătoarele lui.  Conștiente mereu!

Ne apropiem degetele de  flacăra unui chibrit dar până la o anumită distanță. Așa și cu ,,apropierea” de ELE. Și nu ELE sunt de vină. Noi, în nesăbuința proprie, ne pârlim. Așa cum iarba rămâne arsă pe locurile unde HORESC ( HORA are semnificații ezoterice -bine de studiat măcar) acolo e o URIAȘĂ sursă de energie, pe care încă nu o putem suporta. Se spune-după măsurătorile făcute, că acele locuri par a fi iradiate. Și sunt! Nu avem vibrația de a ne ÎNTÂLNI cu ELE. Daaar... că nu ne-au uitat - e la fel de adevărat! 

MAREA CRĂIASĂ vine în fiecare an cu alaiul EI de sânziene.

                                             Iana- Ziana_ SâNZIANA 

Florile de sânziene galbene - care au perioadă scurtă de inflorire ( oare ,,întâmplător” (?) este premersă de venirea  Rusalelor) nu apar în toate tinuturile. In unele locuri sunt înlocuite de sânzienele albe, pentru a fi protejate. Ele devin așa ,,gândul” trimis înainte prin care noi în magica noapte , putem trăi o clipă de veșnicie, mai aproape sau nu, alături uneori de divinele noastre înaintașe. 

A avea un fir de sânziană devine obligatoriu. E un SEMN de recunoaștere.  Așa cum a ,,găsi” pe cineva, căutăm amprenta matricei lui energetice, un fir de sânziană conține matricea trimisă pe pământ, devenind fir de legătură, cale de străbătut. Cale de sărbătoare. 

Tăvălitul prin IN (inițial așa era), mai apoi prin lanurile de grâu cu maci și albăstrele ( toate plante cu Puteri magice), cuprinde mai multe aspecte: fizic dar și metafizic. Dacă ne gândim numai la plăcerea simțurilor nu este suficient. Impregnarea cu energii subtile era la fel de reală și ...mai stimulatoare pentru cunoscătoare. Rămâneau în permanență ,,pe lungimea de undă” a Marii Zeițe Sânziana. 

Elementele materiale ale aparițiilor divine au surclasat de multe ori elementele spirituale sau le-au...inversat! 

CREDINȚA deschide un canal de comunicare care trebuie susținut permanent dacă nu, se întrerupe. E explicația mea simplă și care mi se pare firească. Nu e nici o magie. Sau....e cea mai puternică MAGIE din câte există.  Fiecare va privi din punctul lui de vedere.Dar CREDINȚA trebuie să fie constantă, o nedeie continuă, nu azi da și nouă zile ba! Ca să nu avem nemulțumiri după. 

Ritualurile transmise ,,la vedere” dar care conțin și elemente din ritualurile secrete sunt cele de ursită și soartă, de purificare și noroc. 

Una din cele mai puternice amulete este de a lăsa un obiect afară în această minunată noapte. Trebuie luat însă ÎNAINTE de apariția soarelui. Și purtat tot anul. Obiectul trebuie ,,menit” pentru ceea ce vrem să se împlinească. Clar - fără înflorituri de prisos. Nedeia (ruga), o adresăm DIRECT,  IANEI-ZIANEI_ SÂNZIANEI. 

Ritual de SÂN-ZIANĂ

Una este ce se practică ca ritual sau serbare, la vedere, în această perioadă ( și nu numai) și altceva este ritualul sacru, ancestral. Sunt conținute multe simboluri  în mișcări (pași de dans sau anumite gesturi), îmbrăcăminte, obiecte ritualice, timpi anume pe care doar unii le recunosc. De ce nu se spun?! DE CE nu se fac publice?! pentru ...PROTECȚIA NOASTRĂ! Nu e glumă. 

Dacă am ȘTI doar teoretic, am fi PREGĂTIȚI să facem față ENERGIEI, pe care în micul nostru orgoliu (mascat sau nu, chiar și inconștient), spunem /credem că DA ?!  încă nu!
Așa cum un sportiv de performanță se pregătește ani de zile, și înainte întotdeauna face încălzirea , cu atât mai mult a obține ,,performanțe” energetice înspre cele spirituale, ne pregătim constant, consecvent.

Poate trece BRUSC o cantitate enormă de energie prin noi fără a fi transformați în torță, uneori fizic?! Dar prin nervii noștri poate trece?! elasticitatea, rezistența lor, curățenia lor e suficientă?! Mintea poate înțelege, dar și ea tot treptat. E ca atunci când ne uităm într-un tratat de medicină noi fiind ingineri ( e doar un exemplu ). trebuie să o luăm cu învățatul de la cele mai elementare noțiuni, pentru a ajunge la cele mai complexe. 

Un uriaș adevăr: la nivel mental avem acces la INFORMAȚIILE păstrate în matricea inforenergetică a Pământului. CUM le va folosi fiecare în practică, aici deja apare apartenența la un neam, școală, organizație, curent sau sistem mai mult sau mai puțin ezoteric. Pentru că genetic primim accesul la PRACTICĂ !!!

Când CONȘTIENTIZĂM ceva, acel ceva capată consistență în manifestare.

Vreau să determin , în primul rând , CONȘTIENTIZAREA acestei magice nopți. Înseamnă enorm. ENORM! Un simplu gând și...va aduce Cerurile mai aproape. Nu știu CUM va fi pentru fiecare, dar SIGUR va fi.

                                                             ***

Micul ritual de a avea apoi tot anul, un obiect personal încărcat cu această URIAȘĂ energie a NOPȚII MAGICE DE SÂNZIENE.

Puteți să vă gândiți la un obiect personal de protecție, sau de vindecare trupească, sufletească. Pregătiți-vă cumpărând un buchet de sânziene. Foarte mulți nu avem de unde culege câteva fire.Unii nici nu mai știu cum arată  aceste splendide flori. Dar sigur se găsesc în piețe aduse ca leac.

La apusul soarelui ( București, anul acesta, 2018, la ora 21, 34), se spune:

Du-te, Soare, vino, Lună
Sânzienele îmbună,
Să le crească floarea - floare,
Galbenă, mirositoare,
Fetele să le adune,
Să le prindă în cunune,
Să pună la pălărie,
Floare pentru cununie,
Babele să le rostească,
Până-n toamnă să nuntească.

La ora 22 începe această magică noapte. Fiecare ORĂ are însemnătatea ei. Multe s-au pierdut dar important este să ne apropiem cu sacralitate, cu sfințenie. Și vom fi din ce în ce mai aproape de înțelesurile care sunt în adâncul memoriei sufletului fiecăruia. 

Așa că este bine să fim prezenți la începutul acestei sărbători la care participă întru nuntire și serbare, ce este in cer și pe pământ, întru veșnică amintire Forțele Născătoare și Făptuitoare.

Florile de sânziene se așează afară și obiectul ales deasupra ( puteți folosi un ștergar ). Și  cum Luna este prezentă, aveți grijă ca obiectul să primească din plin razele ei.

Nu am să scriu o invocație anume. Eu încep cu :

,,Iană_Ziană_ Sânziană, cer de foc,

Deschide-mi Calea gândului spre Tine....

Te cer să-mi fii aproape,

În zi și noapte”

Nu este obligatoriu să căutați cuvinte. Ele sunt demult în noi. Descătușarea lor vine firesc, dacă dorința asta ne este și spun atunci tot ceea ce am în suflet și inimă.

Știu, există o imensă emoție în asemenea clipe. Lăsați-o să fie și .... manifestați-o! Fără fâsticeli, îndoieli. 

.... Lăsăm obiectul menit ( sau obiectele, maxim trei) până dinaintea zorilor. Nici o rază de soare nu trebuie să le vadă. Se șterge așa memoria din ele, precum și noi ,,uităm” visele dacă privim pe geam, când ne trezim.
Ritualul este PERSONAL. Nu îl facem pentru alții.

Dimineață SE MULȚUMEȘTE !

Este un Ritual personal. De COMUNICARE,  a cărui valoare poate fi înțeleasă și simțită în timp. La anu....va fi și mai puternic, și mai profund.

                                                          

Rostirea incantației:

    ,,Noaptea Sânzienelor...

        Între cer şi pământ,
        iubite de Lună şi vânt,
        plutesc peste plaiuri
        alaiuri de zâne cântând.

        Cunune-mpletesc
        din razele Lunii,
        din florile-alese
        proaspăt culese,
        din roua de seară.
        Cunune-mpletite.
        Soarele şi Luna,
        de-or purta cununa
        fi-vor numai Una.

        Apoi, în pădurea bătrână,
        zâne la fântână,
        aşează pe ape
        iubiri arzătoare,
        din raze de floare.

        In noaptea minunată,
        se-arată atunci odată,
        din dragoste-ntrupat,
        stejarul fermecat.
        Razele Lunii,
        i-au despletit cununa,
        şi zânele-i ţeasă
        din lumina-aleasă.

        La rădăcina lui te-aştept,
        zburător purtat de vise.
        în miez de noapte un sărut,
        pe buze îţi voi pune.
        In braţe să mă ţii…
        în ochii-ţi să mă pierd…
        … până-n zori de zi…
        Şi zâne să ne cânte,
        pe aripi să ne poarte,
        de mână să ne ţinem,
        iubind în miez de noapte
        în noaptea fermecată.”.

Cine mai are norocul să ajungă acolo unde sunt Florile de Ziană, se poate spăla dis-de-dimineață, cu Roua de pe ele.

Se poate sări peste un FOC , care se aprinde special în această noapte, din lemne adunate special și numai pentru aceste clipe. Este purificator.

Sunt multe informații despre practicile încă păstrate din veșnicia memoriei de neam. Doar practicându-le, vom avea surpriza înțelegerii tainelor din ele.

Iană, Iană-Sânziană,/ Ți-oi face pomană,/ Să dai ploaie fără mană;/Holda să rodească,/Să se veselească.

Inainte de răsăritul Soarelui, flăcăii spuneau:

“Du-te, Lună, vino, Soare,

Că tragem la-nsurătoare,

Cununile neursite,

Zac sub hornuri azvârlite

Hai, frumoaselor, ce staţi,

 zâne să nu rămâneţi!

Că venim după peţit,

 până nu v-aţi răzgândit!”.

Bătrânele satului adunau în zorii zilei de 24 iunie, din locuri necălcate, roua Sânzienelor, pe o pânză albă, stoarsă apoi într-o oală nouă. La întoarcerea spre casă, dacă nu vorbeau și nu întâlneau pe nimeni, puteau oferi roua ca leac pentru sănătate și dragoste. Roua din noaptea de Sânziene are tainice virtuți; se crede ca dacă te stropești cu ea pe trup, acesta va deveni frumos și suplu, iar dacă te speli cu ea pe față, vei fi chipeș și mândru. Dacă roua se adună pe frunze de sânziene și o culegi dimineața, ea va îndepărta de mâna care a atins-o artroza și durerile osoase.

Orice obiect impregnat cu prețioasa “Apă de Stele” devine un talisman: este de ajuns să-l lași în seara de dinainte și să-l iei dimineața, înainte de a-l vedea Soarele.

Culese înainte de ivirea primei raze de soare, atunci când sunt încă pline de rouă (apoi se usucă și se țin într-un săculeț de mătase albă), ierburile și florile capătă proprietăți magice.

Sărbătoarea Sânzienelor este considerată a fi şi momentul cel mai bun, la mijlocul verii, pentru culegerea plantelor de leac, dar şi de descântec. Astfel, în Noaptea de Sânziene, femeile merg să culeagă flori şi ierburi, care vor fi folosite contra bolilor şi altor rele. 

În ziua de Sânziene, pot fi căutate comori vechi, îngropate în pământ, deoarece, în noaptea dinainte, deasupra locului unde sunt ascunse s-ar aprinde un foc. 

În crucea nopții, răsare floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege.

Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi Amuţitul Cucului. Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiu de primăvară, când este sărbătorită Bunei Vestiri, sau Blagoveşteniea, până la solstiţiul de vară sau de sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

……………………..

Iana Sânziana locuiește "în prundul mării" (sau în "ostrovul mării"), La Mânăstirea Albă (identificată ipotetic cu un templu apollinic din insula pontică Leuke), zidită pentru ea, ca dar de nuntă, de Sfântul Soare, care a căutat-o îndelung prin lună și prin stele

„În Legenda cicorii regăsim, simplificat, întregul scenariu al baladei Soarele și Luna.

După o lungă căutare, vreme de „nouă ai/ tot pe nouă cai” căutare în cele patru puncte cardinale (lungiș/curmeziș), Soarele își descoperă soție „în prunduț de mare”, pe cea mai mica dintre „nouă feciorele” care-și petrec vremea țesând. În Mitologia Eddei, „aspectele Oceanului sau epifaniei marine” ( Eliade, Traite, 14, p. 179), sunt personificate de cele nouă fiice ale lui Aegir și Ran. Nu mai puțin important este faptul că în fundul Oceanului se află palatal lui Aegir, acolo unde Thorr, aduce căldarea furată de la uriașul Hymir, căldare în care este confecționată ambrozia, licoarea divină ( Eliade, ibid.).

………………

Așadar, dintru început mezina din balada românească este introdusă într-un context lunar: atât prin numărul fetelor și adâncul oceanului unde ele se află, cât și prin ocupație. Țesătoarele mitice sunt zeițe lunare (Eliade, Traite, 14, pp. 159 sq)

Să ne întoarcem puțin la călătoria Soarelui. Nu este greu de observat că ea este în inadvertență cu mișcarea astrului diurn, care nu descrie niciodată o cruce ( lungiș- curmeziș), ci un dans ciudat a cărui denumire astronomică este „precesia echinocțiilor”. Revenirea la o poziție inițială are loc exact după nouă ani solari sau 99-100 de luni lunare (de fapt opt ani solari; grecii însă numărau nouă; documentare amplă în Frazer, 15, pp 50 sq.). din nouă în nouă ani numărați astfel, Soarele și Luna „se acordă”, adică Luna plină concordă cu solstițiul de vară. Intervalul de opt ani era, initial, cel dintre două Olimpiade, unde pretextul mitic era în primul rând căsătoria mitică dintre rege și regină, mascați probabil în taur și vacă:

„ …la Knossos, regele reprezenta pe Zeul-Soare și…, din opt în opt ani, puterile sale divine, erau reînnoite în cursul unei mari sărbători care cuprindea, în primul rând, imolarea prin foc, a unor victime omenești către o statuie, cu cap de taur, a Soarelui; și în al doilea rând, căsătoria regelui, deghizat în taur, cu regina, deghizată în juncă, cele două personaje reprezentând respective soarele și Luna” ( Ioan Petru Culianu, Studii românești, II, p. 10).

Să avem o noapte fermecată!

Anxietatea Iertării

Participarea la cursuri sau întâlniri de o oră-două, nu duc la o schimbare AUTOMATĂ a vechilor tale stări, oricât de bine crezi că ai înțeles și, cât de entuziasmat ești o zi-două. Va trece și revii la vechi deprinderi.

Informațiile sunt necesare dar cât de utile iți sunt, o vei afla PRACTICÂND zilnic, constant, TU însuți. Doar așa îți vei schimba singur/ă, deprinderile pe care le conștientizezi că nu au ce-ți aduce bun și frumos în viață.

Exteriorul este oglinda interiorului nostru. Dacă dezordinea dintr-o cameră, uneori e utilă, - habotnicii vor zice că nu, dar vă las singuri să decideți. Oricum, nu dezordine pentru o perioadă lungă, ci atât cât ne determină „să facem curat”, dezordinea interioară, constantă, devine boală.

A „înțelege” ceva, nu înseamnă că te-ai înțeles pe tine sau, și mai grav, pe cei din jur, pe care îi bombardezi cu „bune sfaturi” datorate „bunelor tale intenții”. Între timp tu nu le-ai valorificat pentru tine.

Am întâlnit persoane care erau nemulțumite de un coleg (cel puțin) de serviciu, sau de fosta soție ( soț), de un vecin. Până la a fi nemulțumiți de întreg neamul acesta de „păcătoși”, care (alții) nu fac nimic pentru a remedia situția pe care TU o dezaprobi cu enorm de multă vehemență, pierzându-ți propriul tău timp și energie. E plin internetul de asemenea atitudini.

Neamul ești TU!!! Cum/când ești nemulțumit de alții, uită-te ÎN tine. Tu echilibrează-te, armonizează-te. Vei transmite și altora starea ta pentru că, se formează UNDE DE REZONANȚĂ. Nici nu e nevoie de cuvinte. Până se va forma un grup de bază, chiar fără a se cunoaște unii cu alții, grup de stabilitate (10%), care pot schimba o situație, chiar o perspectivă a unui război, așa cum, deja, s-a demonstrat.

O nemulțumire exterioară denotă multitudinea celor interioare. Față de unii membri din familie, prieteni, necunoscuti sau situații pe care nu avem noi cum le ști dedesupturile.

Nemulțumirea față de colegi, prieteni, duce la ÎNSINGURARE. Ori te desparți, ori nu-ți găsești partener. Dacă ai unul, îl toci mărunt, mărunt până pleacă (dacă mai are putere). Atunci când spui că fostul/fosta e manipulatoare, un „jeg” (scuze), și repeți asta de 3-5 ori, în modalități puțin schimbate (ca exprimare), apoi te superi că ești „intrerupt) și că nu există „bunăvoința” de a fi ascultat (adică: vaaai, ce păcat de tine, care ești extraordinar!), un psiholog ar fi necesar. Spiritualitatea .... „a dăunat grav” dându-ți impresia că ai devenit un nou Budha. Este o situație des întâlnită. Când există și copii în ecuația aceasta, și când îi consideri și pe ei manipulatori, că așa au fost învățați de partea „adversă” (trebuiau să spună că „îngerul” care ești tu, s-a săturat se traiul cu muma pădurii), atunci chiar e o problemă. A îndruma „vocal”, cu „sfaturi bune”, nu e suficient. Copii prinși la mijloc SUFERĂ! Și iau decizii  care (subconștient) să ÎI DOARĂ pe ambii foști parteneri, pe părinți. Invață, de fapt, să se orienteze singuri. Sfaturi?! Gen: fostul/fosta e de vină! DE CE otrăvești (și) sufletul copilului?! Numai ca să te „albești” tu?! Pentru că nu-ți asumi și partea ta de neconcordanță (nu spun vină)?!

Am întâlnit situații de acest fel și, durerea cea mai mare, întotdeauna a fost a copiilor.

Am fost acuzată că nu iau partea sau apărarea uneia din părți, că nu am o MARE disponibilitate de a asculta ceasuri în șir acuzele. Repetate, în diverse tonalități, de cel puțin 3-5 ori, în decurs de o oră.  Știu! Dacă aș fi zis: vaaai dar cum ai putut rezista lângă o „asemenea” persoană, eram cea mai bună ființă, și înțelegătoare. Dar așa... am devenit non grata.

 Fiind vorba de copii care sunt traumatizați, dacă nu de ambele părți, măcar de una, nu e cazul să dau putere și mai mare dizarmoniei din persoana care mă toacă și pe mine mărunt.

Știu că în viața persoanelor nemulțumite de parteneri, de colegi, de vreme, de guvern, toate se vor RELUA dacă nu vor să se schimbe ei înșiși.

Terapia Iertării ?! e bună pentru alții, ei să ceară iertare. Mulți numai asta VOR să înțeleagă în situații mai dificile.

http://danaela-foculsacru.blogspot.com/p/terapia-iertarii.html

„ Circumstantele exterioare sunt un barometru al nivelului nostru de constiinta.” Oricare ar fi ele, din orice zonă e existenței noastre vin, apar. Fie e fostul/fosta, fie orice altceva. Când spui „așa sunt eu” să nu te aștepți la a se schimba ceva atunci când „situația” o ia razna. Și să nu aștepți ca eu, sau altcineva să fie extrem de amabil cu tine, să te compătimească, să îți dea dreptate și să acuze partea „adversă” pentru a te simți tu bine. Vei rămâne aceeași persoană plină de frustrări, de lacrimi, vei ATRAGE noi suferințe trase la Xerox  (indigo), pentru că tu nu renunți la „demonii” interiori. Nimeni din-afară, nu te vindecă. Așa că nu da vina pe altcineva că „nu te-a ajutat suficient”. Dacă ai răcit și iei paracetamol, data viitoare nu vei mai lua pentru că trebuie să-și facă efectul și acum (după trei luni de când l-ai luat prima data)?! Dacă te simți bine- bine, o zi, o lună dar tu reiei vechile deprinderi, înseamnă că medicul, psihologul, terapeutul, vremea, vecinu* este de vină? O emoție, o stare nu se schimbă definitiv decât dacă tu singur conștiențizezi și aplici constant ceea ce ai simțit că este bine pentru tine.

http://dor-danaela.blogspot.com/2018/02/lumea-este-creatia-ta.html

și RUGA: „ DOAMNE, ÎNTOARCE LA ECHILIBRU ȘI ARMONIE, NEMULȚUMIRILE.... DIN MINE” repetată  până la ultima suflare din această viață, ori de câte ori „simți” că iar apare „demonu”.  Nu o zi-zece și ... Vă asigurați de o nouă rundă.

http://dor-danaela.blogspot.com/2015/12/rugati-va-pentru-dusmanii-vostri.html

Și nu uitați de SATELITUL DOAMNE! Este mereu, întotdeauna, pe orbita ta personală. Incetați de a învinovăți pe alții, de a vă etala nemulțumirile. Pictați cel mai sumbru tablou in care voi sunteți figura centrală.

http://dor-danaela.blogspot.com/2014/05/satelitul-doamne.html

                          Thomas Alain Koper

P.S. Uneori este spre binele persoanei să închei orice relaționare. Pentru că își va întoarce nemulțumirile spre mine. Apare așa, nouă „ocazie” de a fi „aceeași persoană” la care nu vede de ce ar renunța. Mi-e dificil, enorm de dureros, atunci când sunt copii prinși la mijloc sau părinții care, sigur, nu au capacitatea ta de informare, de schimbare. Vei afișa indignare, vai bate toaca, cum se spune, că nu te-am ajutat, nu ți-a fost de folos...Așa cum faci cu cei „dragi”, dar-mi-te cu o străină. Eu voi rupe cercul tău vicios, pentru că nu vreau să fac parte din el. Sunt om, pot avea și eu un moment de cădere, mai ales când e vorba de părinți sau copii, sunt mai aspră, directă. 

„Am fost la... și, nu prea m-a ajutat”. CE ți-a spus să faci? Și afli că apoi „nu a avut timp”, sau nu a „înțeles”, sau a considerat că ....

Dacă accepți o nouă întâlnire, poate părea că „ai legat” pe cineva de tine. Sumbre gânduri mai au unii! Acuze care  sunt de evitat, atunci când sesizez că apar.  Inerția umană este imensă.

 E decizia fiecăruia de a apela,  pe oricine vrea. 

E mai comod să ai pe cine da vina când simți tu că e cazul să-ți arăți propriile frustrări, neputințe?! Se pare că da. 

Vorbe „aruncate” în asemenea momente, au o încărcătură care sigur se va întoarce la tine, cel puțin, sub forma unui refuz politicos. Dar, ele se vor aduna, din multiplele nemulțumiri și... ȘI!!!

Atunci când sesizezi că recidivezi în gândire, atitudine, stare, caută ajutor în ați schimba starea energetică și, cel mai important, APLICĂ ceea ce primești ca îndrumare. Nu căuta să dai vina pe nimeni. Nici pe tine. A conștientiza că ai nevoie de un strop de ajutor, te poate salva din multe nemulțumiri.

A avea răbdare, duce la interpretări. Răbdare de a reface „eroarea de gândire” a celuilalt. Iar și iar!  dar ȘI la delăsare din partea unui „viitor nemulțumit”. 

Erorile de judecată, te pot omorî -spune dr Len. Cu umor, desigur. Măcar un pic, adaog eu, suficient cât să îți faci viața proprie un calvar. A te lăsa să dai și vina pe mine, e ... deja altceva. Sigur intensific eu Terapia Iertării! Tu vei continua - sau nu, e alegerea TA! 

Lumea este creatia ta

Te rog, iartă-mă că te-am făcut prizonierul gândurilor mele. Recunosc, știu că prin negativismul gândurilor mele, ți-am influențat în mod distructiv comportamentul. Iți mulțumesc! Iți sunt recunoscătoare!Te iubesc!

Atunci când aplicăm T:I: e nevoie să învățăm câteva elemente inițiale.

Starea de meditație, în care să implicăm toate cele cinci simțuri, este necesară. Se știe că o întâmplare se înregistrează instantaneu pe zone diferite ale creierului. Și vizual, și auditiv etc.

Ne adresăm divinității, cu încredere, așa cum am vorbi cu cel mai bun prieten. Ne lăsăm cuprinși în Puterea de comunicare pe care așteptăm să se întâmple.

Spunem ce vrem, ce avem nevoie. E cea mai completă mărturisire pe care am făcut-o vre-odată.

Te rog, iartă-mă că te-am făcut prizonierul gândurilor mele!

Gândindu-ne intens la o persoană, la clipele neplăcute, o facem prizonieră. Unda energetică devine foarte puternică. Ne cerem iertare din toată ființa noastră, atunci când suntem convinși în mod sincer, când nu ne îndoim deloc de acest Adevăr.

Este o eliberare cum nu poate fi explicată prin cuvinte. Ce se întâmplă nivel celular se simte cel mai bine. Să nu aveți așteptări ca să se întâmple, neapărat, foarte repede. Nu are importanță când se va întâmpla. Importantă este starea în care ne vom adânci zi de zi, făcând această auto-terapie.

Avem pe mulți strâns legați de noi. Nici nu ne dăm seama. Apar cazuri, așa cum am văzut recent, că micile nemulțumiri zilnice, hrăneau marile neiertări, devenite deja traumă, din cu totul și totul altă motivație. Nu e o terapie de o zi sau o săptămână. Persoana trebuie să înțeleagă treptat că propria atitudine o face să devină un magnet. Că tot ce are „pe suflet”, e doar o mică parte din ceea ce este ascuns.

Trebuie înțeles clar mecanismul prin care realmente ne distrugem viața. CUM să facem asta, ÎNȚELEGEM treptat! Ințelegerea are MULTE, foarte multe trepte, tot mai subtile. Le vom afla singuri cu cât exersăm.

Recunosc, știu că prin negativismul gândurilor mele, ți-am influențat în mod distructiv comportamentul.

Atunci când ȘTII că acest RECUNOSC este ADEVĂRUL, te-ai eliberat. Sincer, după asta nu mai e nevoie de nimic. Cuvintele tac. O adâncă înțelegere te cuprinde. Valurile se potolesc. Pentru că și noi contribuim la stările altora. Nu numai el la ale noastre. Ieșim din acest perpetuum mobile atunci când RECUNOAȘTEM.

Noi atragem în viețile noastre oameni, întâmplări, locuri, lucruri și energii de o vibrație asemănătoare celei pe care o emitem.

Neiertarea are multe forme: nemulțumirea față de o persoană, uneori față de o situație, urmărirea, vânarea erorilor altora etc. Ea face ca persoana respectivă să devină prizoniera gândurilor noastre, uneori creind și întreținând în spațiul nostru o structură energetică chiar și o entitate străină, adunând părți de suflet, care ne secătuiesc energia deoarece ele trebuie hrănite, determinându-ne tot felul de gânduri și emoții negative. Pot duce la boală sau moarte.

De asta este necesară curățarea fizică și energetică, a spatiilor de locuit, a birourilor. Nu e vorba de a face acea ordine strictă dusă la extrem. Sunt camere aparent dezorganizate, dar din care nu ai mai pleca. E vorba de energiile care sunt acolo, datorate persoanei care o are în grijă.

                Iți mulțumesc! Iți sunt recunoscătoare!Te iubesc!

Iți mulțumesc că m-ai ajutat să văd cât de „chinuitoare” era starea din mine. Ești o ființă minunată care ai avut grijă de mine, m-ai ajutat să-mi văd partea frumoasă și armonioasă, caldă și iubitoare.

Iți mulțumesc că mi-ai dăruit din timpul și energia ta.

Mă rog să primești, să fii binecuvântat cu energii vindecătoare, armonioase!

Te iubesc și te rog să-mi acorzi iertarea ta!

Știți ce sunt memele?! „Meme este un concept evoluționist introdus în 1976 de biologul Richard Dawkins în cartea sa „Gena egoistă”, care definește ipotetica unitate de informație culturală moștenită, utilizată și transmisă de individ. Așa cum gena este o unitate informațională macromoleculară, purtătoare de caracteristici biologice, structurale și interactive ale individului, meme este simbolic vorbind o genă informațională mentală, o purtătoare specifică de informație culturală. Altfel spus, dacă gena este o unitate replicativă la nivel biologic și mema este tot o unitate replicativă, însă la nivel cultural.^[1]

Cărțile, articolele, cursurile, oamenii, care ne influențează, pot fi considerate meme. Suntem conectați printr-o idee purtătoare a unei informații pe care am primit-o și cu care am fost de acord. Nu ne mai gândim ce impact are, doar o reluăm mental și considerăm că este suficient. E bine totuși să fim mai selectivi cu informațiile!!! Dar și cu persoanele de la care le primim. 

Oricum, înțelegem totul prin prisma noastră. Zece cititori, zece ascultători pot duce la 11 păreri aparent diferite. Sunt doar aspecte ale aceluiași adevăr, fiecare privind din „punctul lui de vedere”( când privim degetul cuiva vedem doar partea dinspre noi, unghia sau amprenta- "softwar-ul" degetului). Atunci, pentru ce ne supărăm că altcineva are o altă părere sau „viziune”?!

Avem un unic Judecător, Dumnezeu. Dar Dumnezeu, în imensa Sa iubire, ne iartă greşelile noastre, dacă le recunoaştem şi acceptăm iertarea Sa. Pare ciudat să spun asta?! Nu cred!

 Cei care îl roagă pe Dumnezeu să îi ajute dar ei nu fac nimic pentru îndreptarea, în primul rând a Sufletului, nu cooperează cu Dumnezeu, nu lucrează cu Dumnezeu, nu cred în El. Omul este singurul care poate face asta.

Atunci când, oricâte eforturi am face să ne reamintim, nu mai ştim care a fost cauza supărării, dizarmonia a dispărut. „Dulceața sufletului”, cum spun scrierile patristice, ne înmiresmează Ființa. 

Dumnezeu lucrează cu fiecare în parte, pentru că facem parte din Creația Lui. 

Creația personală ?! învățăm să ne descurcăm sub directa LUI privire! E bine să nu uităm că ne privește, ne trimite ajutoare... 

Lucrează cu tine, dar nu pentru tine, pentru că suntem singurii responsabili de ce creiem prin gând, atitudine, faptă. 

„Nu va faceti probleme. Intreaga lume este creatia ta si acest lucru trebuie luat ad litteram” - Dr. Len

Iertarea

Majoritatea vor să ierte persoana din viața lor care cred că le-a produs suferință. Pe acea persoană trebuie să o binecuvântezi că a apărut în viața ta și te-a trezit! Știu! Apare o rezistență interioară împotriva acestei idei.

 „Ea m-a jignit, ea m-a despărțit, ea m-a bârfit, ea mi-a pus piedici, ea…ea…”. Uită-te în tine: e frumos ce simți? Ai nevoie de tsunami din tine?! SIGUR??? Te simți confortabil ÎN starea asta?! Păi, e starea TA! Era deja în tine iar cineva doar a zgândărit-o. Stai față în față cu starea ta și vezi dacă TU te placi. Uită-te în oglindă. Cum arăți când ești pe post de ghionoaie?! Răspunde fiecare.

„Mi-e îmi vorbește urât, dar dacă apare altcineva, se schimbă: e amabil/ă, e drăguț/ă!”. Vorbele înseamnă 3-5% din comunicare. Starea interioară e cea care „ne leagă”.

Și, dacă e povestea a doi îngeri care au venit împreună? Un îngeraș voia să știe ce este durerea, suferința (încă nu ajunsese pe Pământ!). L-a rugat pe Doamne-Doamne să îi dea voie să plece pe planetă. Doamne i-a spus că încă nu e pregătit. S-a tot rugat. „Ai nevoie de un însoțitor” i-a spus într-o zi, Doamne-Doamne.  A întrebat dar nu a găsit pe nimeni dispus de a-l însoți. Intr-o bună zi, văzându-l atât de mâhnit, un alt înger, prietenul lui cel mai bun, i-a spus: ” vin eu cu tine! Dar am o rugăminte! După ce îți voi provoca durere, ca să vezi cum este, să nu mă lovești prea tare! Vom fi amândoi răniți și nu ne vom putea ajuta prea curând!”.

Multe explicații se pot da stărilor noastre. Care devin obiceiuri. De care scăpăm greu, pentru că ne confundăm cu ele. Nu noi, nu ESENȚA noastră e durere, dezamăgire, nemulțumire…sau oricare altă dizarmonie fizică, emoțională, mentală.

Acestea sunt STĂRI alimentate de energia noastră. A corpurilor: fizic, emoțional, mental, spiritual. Cheltuim timp și energie pentru a ne juca cu imensa forță, putere, pe care o avem. Distrugem de cele mai multe ori.

Cerem iertare ca să înțeleagă celălalt că ne-a greșit! Cât ne-a greșit! Sau pentru că așa e creștinește! De asta spunem că simțim că nu ne-a iertat!

 NOI nu am fost sinceri. Când ai iertat, ai tăiat orice comunicare pe  frecvența care era dizarmoniosă.  Pur și simplu nu mai comunici TU pe ea. Dacă însă o simți prezentă, înseamnă că mai ești TU pe acea frecvență.

Binecuvântarea! Este o etapă superioară iertării. Inseamnă Ințelepciune! Că deja ai înțeles că tu ești un capăt al funiei și nu mai e cazul să o zgudui mereu, pentru a-l ține pe celălalt aproape, legat de tine. Binecuvântare, sau A Blagoslovi, cum spuneau bunii noștri. Când binecuvântezi ești în „non-stare”: revărsare de Grație Divină. Tăria unei Binecuvântări, apare în timp, cu cât este mai des lăsat Sufletul să o spună. A căuta alte explicații, sensuri, e pierdere de timp și energie.

Este și ideea tăierii legăturilor. Le tai, persoana sau situația pot dispare dar, ÎN TINE, a rămas energia care va atrage EXACT aceeași situație. Parcă xeroxată! Toți știm cum este când apar asemenea situații în viața noastră.

Da! există meditații, tehnici pe care le putem învăța ca suport. Sunt necesare. Aplicarea lor constantă ne dă de furcă.

Suntem în Epoca Vărsătorului, care reprezintă umanitatea, colectivitatea. Semnul opus este cel al Leului-el reprezintă egoul individual. Nu e bine, nu e rău! Trebuie doar să înțelegem ce ne aduc aceste energii. Știu că mulți vor binele altora, a colectivității. Tipic epocii. Însă „începe cu tine”. Puterea Leului este colosală. Așa că e nevoie să fim atenți ce facem noi umanității. Ce STARE dăruim, nu numai vorbe frumoase. Putem folosi încăpățânarea unuia și orgoliul celuilalt semn, pentru a
 REUȘI. 

Întotdeauna o epocă dominantă a avut una opusă. De puterea celei opuse s-au folosit cei care știau asta. Ex: Taur – Scorpion, Berbec – Balanța, Pești- Fecioara… Nu e nevoie, acum, de prea multe explicații. Uitați-vă un pic în urmă și veți ști. Sunt convinsă că „ideea” a făcut ceva să sclipească în suflet. Important este, că ACUM, colectivitatea depinde de fiecare în parte. 

Înformațiile, cunoașterea, ne sunt de un real ajutor, pentru a înțelege dizarmoniile, care nu întotdeauna ne aparțin. Noi doar le preluăm, crezând că sunt personale. Este și acesta un aspect de care trebuie să ținem cont. Asta nu înseamnă că nu suntem răspunzători de ceea ce facem, gândim, simțim, pentru că „alții” știu ce/cum să ne manipuleze. 

Precum vedeți, sunt multe aspecte pe care trebuie să începem a le conștientiza. Moneda are două fețe și e bine să avem mai multe înțelesuri, pentru a vedea care ne sunt necesare.                                          

 Binecuvântează VIAȚA! 

  

http://danaela-foculsacru.blogspot.ro/p/terapia-iertarii.html

http://dor-danaela.blogspot.ro/2014/07/terapia-iertarii.html

http://dor-danaela.blogspot.ro/2014/11/legea-iertarii.html