Se afișează postările cu eticheta seminarii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta seminarii. Afișați toate postările

duminică, 24 iulie 2016

Darul plăților






Plăţi ţi se cer zi de zi prin modalităţi pe care nu avem putinţa de a le observa imediat, pentru că am luat de bună : ,,Dacă tot are Harul acesta, el mi-e dator mie, că aşa este „creştineşte”. Adică, omul  tot greşeşte, iar altul care a dat ani buni din viaţă, care a renunţat la multe, a plătit el însuşi, în multe şi poate chinuitoare moduri,  e și  dator să mă tot ajute. Adică, angajăm femeie de serviciu. Nu e chiar aşa! Nu vom învăţa mare lucru. Ceva din noi se va împotrivi. Refuzând să ajuţi pe cineva e cel mai mare bine pe care îl poţi face.Şi ţie şi lui! Îl poți determina să se îngrijescă singur cu mai multă atenție.

Plățile depind de:
- situaţia (momentană), financiară. Aici e un fapt real ( nu întâmplător dar fiecare va încerca să vadă şi să accepte de ce este aşa).
-  De valoarea informaţiilor/terapiei pe care simte fiecare că le-a primit. E vorba de.....conştientizarea proprie. Şi, evident de aplicare. 

-Unii consideră valoros ceea ce are un preţ mare. Altminteri nu vor lua în considerare nimic, sau aproape nimic din ceea ce primesc, dorindu-şi  din suflet. Conştientizarea lor este prin valoarea materială pe care o dau, ei având acest mod de apreciere. Nu e bine, nu e rău. Este aşa şi gata!  

Mi s-a spus – și așa este, că îndepărtez oamenii, și trebuie să înțeleg că acesta este sistemul lor de evaluare. Asta nu înseamnă că nu au nevoie - dar îi ,,determin” să perceapă că eu însumi nu  consider valoroase informațiile, cunoașterea. Că nu am încredere în mine etc. Și le dau dreptate și lor, le înțeleg lor punctul de vedere.

 VREAU SĂ PRODUC ACEST DECLIC, această ASUMARE PERSONALĂ. 

Este unul din cele mai dificile lucruri. Te atrage un seminar, un curs, un terapeut?! Gândește-te cât îți poți permite. Pregătește un plic - chiar și cu Mulțumiri sau cu cât îți poți permite atunci. Dar fără: dau mai puțin ca să mă duc în club sau în concediu etc...

Acesta va fi DARUL TĂU- PENTRU TINE ÎNSĂȚI. Te evaluezi așa pe tine. Simți și apreciezi ceea ce tu ai primit și știi că îți va folosi. Nu pot face asta în locul nimănui.

Vreau să ajut ca fiecare să CONȘTIENTIZEZE starea lui personală. Să perceapă dacă a ,,primit” ceva și –mai ales- să aprecieze ceea ce a primit, STABILIZÂND așa ENERGIA informației, a stării.  

99% din oameni nu sunt obișnuiți cu asta. Un preț și gata! Și-au luat de-o grijă! Se uită mirați la mine și tot insistă. Și eu mă uit curioasă la ei și aștept să văd ce or să facă. Cum ies din ,,încurcătură”. 

Și mai știu un lucru: CÂT DAI - ATÂTA AI!, spus direct: cu ATÂTA RĂMÂI !!! 

M-am convins de acest ADEVĂR  care poate irită pe unii care ,,vor un preț” pentru că așa sunt obișnuiți. Nu să evalueze singuri ceea ce este ÎN interior, starea lor, dacă s-a schimbat ceva. Rolul observatorului care stabilizează energia! Sunt un pic debusolați și nu le convine să-și asume responsabilitatea propriei decizii. Nici eu nu vreau să decid pentru alții.

 RĂMÂI doar cu cât ești în stare să apreciezi, SĂ CONȘTIENTIZEZI!!! 

Ori nu suntem deprinși să răsfoim foile sufletului pentru că imediat alergăm după altceva, mai valoros. Și sunt convinsă de aceste Adevăr. Atunci când devii conștient de ceva înseamnă că apreciezi tu însăți acea parte din tine și așa se stabilizează, îți aparține. Repet: îți APARȚINE! Când te pun în situația de a face singur o evaluare, treci în revistă ceea ce ai primit, devii conștient de starea ta. Și vei plăti în funcție de cât conștientizezi. Restul se va diminua, disipa in timp. Pentru că tu nu ai echilibrat balanța. Pentru că nu mai este a ta.


       Uneori am senzația că sunt persoane care plătesc pentru a scăpa de responsabilitatea asumării celor învățate, pentru a nu le practica. Dacă au plătit-deja e bunul lor și-l pot pune .....la păstrare! mare e comedia umană! dar ăștia suntem. Poate totuși cândva le va folosi. Încerc să văd din mai multe unghiuri același Adevăr. Pentru că este firescul vieții umane.

Și mai este ceva: am auzit –și mi s-a întâmplat și mie, persoane care au spus că doresc să facă un curs, să participe la seminarii , dar nu aveau bani. Insă - i-au primit. Dorința lor a fost atât de puternică încât au ,,atras” acei bani. Multe sunt de învățat și de aici. Au căpătat încredere în puterea lor de manifestare-cum se spune acum. Aici e conștientizarea Satelitului Doamne. 



duminică, 18 martie 2012

Vindecăm atunci când cunoaştem



                           
Petrecem în timpul de acum, trecerea de la o eră la alta - de la Peşti la Vărsător, care este dublată de o alta, cu mult mai importantă, de la un ciclu la alt ciclu. Un mare An Cosmic, Mare Ciclu Polar sau An Platonic se încheie. În cazul unei treceri de la o eră la alta se poate vorbi despre “apocalipsa mică”, ce apare o dată la aproximativ 2000 de ani. În cazul trecerii de la un Mare ciclu Polar la altul se poate vorbi despre “apocalipsa mare”, ( apocalipsă în sensul de “transformare”).

Pe 13 martie 1781 a fost descoperita o noua planetă, dincolo de Saturn care a fost numită Uranus.  Astrologii l-au considerat guvernatorul Vărsătorului împreună cu Saturn, dar in timp, Uranus a devenit guvernatorul principal al Vărsătorului.

Este “recâştigarea” simbolică a întâietăţii pe care Ouranus-Uranus (zeu al cerului) o are faţă de Cronos-Saturn (zeu al timpului), dar mai ales considerarea lui drept guvernator al Vărsătorului este un gest firesc prin care subconştientul şi conştientul colectiv îl plaseaza pe Uranus în timpurile primordiale ale Vărsătorului când Pământul-Geea, întâlnind steaua Polaris renaşte.

Uranus şi-a recâştigat locul din acele timpuri primordiale mitice, iar noi trăim trecerea în Epoca Vărsătorului, în era de aur şi în mit… redescoperind miturile. Istoria orală a omenirii are încă multe relevat, ceea ce nu s-a realizat prin alte metode (tot) istorice.
Trecerea spre era de aur deja se face prin redescoperirea, revalorizarea simbolurilor şi arhetipurilor prin care miturile se exprimă şi care sunt redate prin imagini.
Imaginea este cu mult mai puternică decât scrisul şi transmite mult mai multă informaţie ( de la imaginile din vise, sau cristale sau piatră sau vechile, foarte vechile manuscrise). Ea se adresează pe mai multe niveluri dar şi accesează mai multe niveluri din fiinţa umană, în timp ce informaţia scrisă se adresează în special intelectului.
Iar vârsta miturilor cosmogonice este vârsta de aur, când oamenii erau aproape de zei , cu zei şi în zei ….
Anticii considerau Dacia ţara lui “Cronos”-“Saturn”. Diogene Laertiu afirma “Geţii îl numesc pe Saturn Zalmoxe”. La fel Mnases din Patara, elev al lui Erathostene, afirma că geţii îl venerează pe Kronos numindu-l Zalmoxis. Zeul Moş cum este denumit Cronos Saturn în multe culturi, este acelaşi cu Moş Crăciun, acelaşi bătrân cu barbă albă care apare în poveştile românilor, cel care transcede timpul şi este stăpânul timpului. Responsabilitate, ea este una din calitatile atribuite planetei Saturn – Cronos –Crăciun, determinare de care trebuie să ţinem cont.
Dar, multe mărturii vorbesc despre faptul ca zeitatea dacilor nu are nume “Zeul suprem dacic este fără nume. fără calificare” (Strabon)

Zeul suprem dacic este cerul, uranian, deplin, iar numele apărute în Panteon sunt anumite “funcţii”, atribute, după cum apare în mai toate religiile si în mai toate mitologiile. Descoperirea planetei Uranus, nouă ne poate spune mai multe, revenirea lui Ouranos acasă, secondat de Saturn.Iar întâlnirea celor doi este aici, la Geea….la EA, în Grădina Maicii unde au rămas să ne încânte Măiastrele, Sânzienele, dar şi  izvoarele, ambra, albinele şi curcubeul şi toate poveştile ţesute prin codri , munţi şi în peşterile munţilor sau a adâncului de mare.

Zamolxis are ca si corespondent astrologic pe Saturn, acest lucru derivând atât din etimologia cuvântului (zal=zeu, mox=mos, bãtrân), cât si din filosofia de viatã simplã si naturalã, asceticã ulterior, pe care a predat-o getodacilor.
O confirmare a acestei legături spirituale initiatice între Zamolxis si Vesta (Hestia) o găsim în astrograma natală a României, care este reprezentativã pentru poporul român, trecutul si viitorul lui. (5 februarie 1859).

România s-a născut ca entitate pe 24 februarie stil vechi, 5 februarie stil nou, adică în zodia Vărsătorului. (fiecare “naştere” se află sub semnul unei încărcături de semnificaţii. Putem considera natiunile entitati supraindividuale, cu o istorie-viaţă a lor, aşa că se poate vorbi de momentul “naşterii” unei naţiuni).
Fiecărei ţări îi corespunde o zodie si o astrogramă care poate da foarte multe informatii despre acea ţară.

În astrologie existã un asteroid, Vesta, care are semnificatia „pãstrãtoarea flãcãrii”, a adevãrului şi a altor valori spirituale şi culturale naturale, având puteri transformatoare şi creatoare (sexuale). Vesta este de o importanţă specială pentru cei care au simţul unei misiuni sau a unui scop în viaţă, creând mediul special pentru împlinirea personală, în primul rând.

Timpul nu este o realitate, ci o iluzie, iar ,,curgerea” lui este percepută în funcţie nivelul conştiinţei fiecăruia dintre noi. Timpul este legat de conştiinţa umană, dar noi trecem acum prin temporalitatea timpurilor încercând să depăşim o stare.

După milenii de dominaţie energetică masculină lumea cunoaşte o feminizare continuă ce duce la un echilibru firesc a celor două energii bipolare. O re-Naştere care absoarbe epocile de dinainte, acum fiind gata să acceadă într-o nouă epocă de aur, dar pe un alt nivel de conştiinţă, o nouă Facere, care se poate impli tot prin /datorită energiei feminine.

Fiecare individ participă la aceasta trecere si trebuie să se armonizeze cu noile vibraţii. Împreuna cu planeta vom trece printr-un proces de modificare a conştiinţei (implicând multe alte schimbări) urcând pe această scară a frecventei o dată cu planeta spre şi într-o nouă eră foarte diferită de ceea ce ştim din trăirile de până acum….

Schimbările se vor manifesta diferit în funcţie de conştientizarea fiecăruia dintre noi. Trebuie să înţelegem că dacă nu ne creăm noi viaţa, atunci ne-o crează alţii…
Cu cât înaintăm în era de aur cu atât puterea de materializare a fiecăruia dintre noi creşte exponenţial….
Omul are un destin creator. 

Gândurile, sentimentele, stările noastre, tot ceea ce emitem şi receptăm sunt forţele, puterile prin care în permanenţă creăm realitatea în care îi invităm, îi atragem şi pe alţii. Depinde de forţa/puterea proprie pe care o avem. Şi de aici se ivesc multe probleme.
Iar de faptul că nu ne putem controla în totalitate gândurile, sentimentele, reactiile, stările am devenit din ce în ce mai conştienţi. Este o etapă uluitoare care merită toată atenţia.

Înţelegând că propriile gânduri au putere creatoare ,să încercăm să acordăm mai multa atenţie gândurilor noastre, discuţiilor, lecturilor si informaţiilor cu care ne “hrănim”, pentru a nu se hrăni alţii ….cu noi. Pentru că ,,moda de a fi spirituali” e un microb, cel puţin verbal, deja existent. Suntem ameninţaţi de această putere bulversantă pentru mulţi şi care determină schimbări surprinzătoare chiar şi pentru noi înşine.
Conştientizarea faptului că suntem responsabili, că prin ceea ce credem, prin adevărul nostru devenimi responsabili în sensul în care realizăm că stă în puterea noastră să influenţăm viaţa.

Noi suntem interconectaţi prin comunicare. A comunica" şi-a alterat în limba română sensul profund, acela de a ,,împărtăşi". Comunicarea este in esenţă cuminecătură. Pe care o primim dar şi o dăruim.

Cine suntem noi, cine sunt creatorii noştri?
Apar mereu şi mereu alte date din surse diferite. Informaţii pe care le putem verifica doar cu cel mai performant aparat cosmic: inima! Starea noastră de sănătate este dată de împlinirea sufletească şi spirituală. Au loc mari prefaceri în noi înşine. Nimeni nu ne poate vindeca.Invăţăm motive comportamentale în conformitate cu anumite legi, urmăm stiluri de viaţă dictate de alţii sau atunci când îl căutăm pe al nostru ne pierdem în păienjenişul care ni se oferă. Poate fi simplu totul dacă ....

Vindecăm atunci când cunoaştem .