Darul plăților

Plăţi ţi se cer zi de zi prin modalităţi pe care nu avem putinţa de a le observa imediat, pentru că am luat de bună : ,,Dacă tot are Harul acesta, el mi-e dator mie, că aşa este „creştineşte”. Adică, omul  tot greşeşte, iar altul care a dat ani buni din viaţă, care a renunţat la multe, a plătit el însuşi, în multe şi poate chinuitoare moduri,  e și  dator să mă tot ajute. Adică, angajăm femeie de serviciu. Nu e chiar aşa! Nu vom învăţa mare lucru. Ceva din noi se va împotrivi. Refuzând să ajuţi pe cineva e cel mai mare bine pe care îl poţi face.Şi ţie şi lui! Îl poți determina să se îngrijescă singur cu mai multă atenție.

Plățile depind de:

- situaţia (momentană), financiară. Aici e un fapt real ( nu întâmplător dar fiecare va încerca să vadă şi să accepte de ce este aşa).

-  De valoarea informaţiilor/terapiei pe care simte fiecare că le-a primit. E vorba de.....conştientizarea proprie. Şi, evident de aplicare. 

-Unii consideră valoros ceea ce are un preţ mare. Altminteri nu vor lua în considerare nimic, sau aproape nimic din ceea ce primesc, dorindu-şi  din suflet. Conştientizarea lor este prin valoarea materială pe care o dau, ei având acest mod de apreciere. Nu e bine, nu e rău. Este aşa şi gata!  

Mi s-a spus – și așa este, că îndepărtez oamenii, și trebuie să înțeleg că acesta este sistemul lor de evaluare. Asta nu înseamnă că nu au nevoie - dar îi ,,determin” să perceapă că eu însumi nu  consider valoroase informațiile, cunoașterea. Că nu am încredere în mine etc. Și le dau dreptate și lor, le înțeleg lor punctul de vedere.

 VREAU SĂ PRODUC ACEST DECLIC, această ASUMARE PERSONALĂ. 

Este unul din cele mai dificile lucruri. Te atrage un seminar, un curs, un terapeut?! Gândește-te cât îți poți permite. Pregătește un plic - chiar și cu Mulțumiri sau cu cât îți poți permite atunci. Dar fără: dau mai puțin ca să mă duc în club sau în concediu etc...

Acesta va fi DARUL TĂU- PENTRU TINE ÎNSĂȚI. Te evaluezi așa pe tine. Simți și apreciezi ceea ce tu ai primit și știi că îți va folosi. Nu pot face asta în locul nimănui.

Vreau să ajut ca fiecare să CONȘTIENTIZEZE starea lui personală. Să perceapă dacă a ,,primit” ceva și –mai ales- să aprecieze ceea ce a primit, STABILIZÂND așa ENERGIA informației, a stării.  

99% din oameni nu sunt obișnuiți cu asta. Un preț și gata! Și-au luat de-o grijă! Se uită mirați la mine și tot insistă. Și eu mă uit curioasă la ei și aștept să văd ce or să facă. Cum ies din ,,încurcătură”. 

Și mai știu un lucru: CÂT DAI - ATÂTA AI!, spus direct: cu ATÂTA RĂMÂI !!! 

M-am convins de acest ADEVĂR  care poate irită pe unii care ,,vor un preț” pentru că așa sunt obișnuiți. Nu să evalueze singuri ceea ce este ÎN interior, starea lor, dacă s-a schimbat ceva. Rolul observatorului care stabilizează energia! Sunt un pic debusolați și nu le convine să-și asume responsabilitatea propriei decizii. Nici eu nu vreau să decid pentru alții.

 RĂMÂI doar cu cât ești în stare să apreciezi, SĂ CONȘTIENTIZEZI!!! 

Ori nu suntem deprinși să răsfoim foile sufletului pentru că imediat alergăm după altceva, mai valoros. Și sunt convinsă de aceste Adevăr. Atunci când devii conștient de ceva înseamnă că apreciezi tu însăți acea parte din tine și așa se stabilizează, îți aparține. Repet: îți APARȚINE! Când te pun în situația de a face singur o evaluare, treci în revistă ceea ce ai primit, devii conștient de starea ta. Și vei plăti în funcție de cât conștientizezi. Restul se va diminua, disipa in timp. Pentru că tu nu ai echilibrat balanța. Pentru că nu mai este a ta.

       Uneori am senzația că sunt persoane care plătesc pentru a scăpa de responsabilitatea asumării celor învățate, pentru a nu le practica. Dacă au plătit-deja e bunul lor și-l pot pune .....la păstrare! mare e comedia umană! dar ăștia suntem. Poate totuși cândva le va folosi. Încerc să văd din mai multe unghiuri același Adevăr. Pentru că este firescul vieții umane.

Și mai este ceva: am auzit –și mi s-a întâmplat și mie, persoane care au spus că doresc să facă un curs, să participe la seminarii , dar nu aveau bani. Insă - i-au primit. Dorința lor a fost atât de puternică încât au ,,atras” acei bani. Multe sunt de învățat și de aici. Au căpătat încredere în puterea lor de manifestare-cum se spune acum. Aici e conștientizarea Satelitului Doamne. 

Conștientizarea propriei Valori

Fiecare avem valorile care vin din propria Valoare.

 Ne comportăm, vorbim, mergem, mâncăm, dansăm, dormim, doar datorită valorii din noi.

Gândim! Gândirea este o Artă. Ea implică răspunsurile, atitudinile  care devin manifestare proprie fiecăruia. Dacă nu, răspunsurile comportamentale vin automat din subconștient, datorită celor înmagazinate acolo clipă de clipă fără să conștientizăm(încă). Și asta face să fim mereu sclavii unor deprinderi inoculate de alții.

Conștientizăm, în mici izbucniri venite din propria Valoare, că suntem mai mult  decât comportamentul zilnic care s-a derulat impasibil până acum. Și citim, sau ascultăm pe cineva care ne vorbește de parcă ar citi din Cartea Sufletului nostru. Și înțelegem cu mirare că știam deja că noi putem mai mult, că de multe ori, noi nu am fost ca noi înșine. Și ni se pare un timp pierdut. Această conștientizare o numim ,,trezire”. Confundată cu cea spirituală.

Gândirea când e doar substantiv ( o gândire-două gândiri), e o stare potențială. Când o folosim devine verb. Și de asta avem nevoie: verbul a gândi în permanență la purtător. Există multe trepte ale gândurilor – unde ele  stau ca într-un depozit imens de cărți. Biblioteca din Alexandria e mică în comparație cu înscrisurile din noi. Multe fiind palimpseste*, a căror zgură încercăm să nu devină, întărindu-se, ziduri față de noi înșine. Nu față de lumea înconjurătoare, ci față de noi înșine. Pentru că lumea o vom vedea așa cum se răsfrânge din zidul format din propria zgură. Oglinda!

 A ajunge să conștientizezi că tot ceea ce există este reflectarea gândirilor tale e dificil. Vrei să schimbi exteriorul (zidul) dar el îți va arăta mereu altă față a ta. De asta amăgirile unor reușite efemere. Schimbarea comportamentului celor din jur e determinată de starea în care îi observi. De fapt ,,îi gândești” fie că ești conștient sau.

Poți învăța - și tehnici sunt destule, cum să observi, cum să te adresezi, cum să interacționezi voit. Programări de acest fel au existat dintotdeauna, acum fiind cunoscute de un număr mult mai mare de persoane. Însă importantă ,IMPORTANTĂ, este starea ta interioară-căptușeala ta, dinlăuntrul tău. Dacă nu o cunoști, nici nu vei ști ce ai transmis dincolo de vorbe. Valabil și în hipnoză, și în NPL, și în ReiKi, și în astrologie, numerologie, etc în toate variantele prin care comunicăm.

 Pentru că transmitem în conformitate cu cunoașterea noastră interioară. Și mai întotdeauna ea reprezintă înțelegerea noastră, gândirea noastră asupra a ceva. Fie ea superficială(preluată dar nu întâmplător) sau înțelesurile la care ajungem și pe care mereu, dacă suntem consecvenți, le vom completa. 

Diferența dintre mine, cea de acum zece ani sau cea de acum o lună și cea de Acum, din clipa aceasta este mare și știu că există. Au fost trepte și nu mă dezic de nimic. 
Unii rămân ,,cantonați” în înțelegerea la care ajung și... se miră de ce le spui altceva peste un timp. Nu ,,altceva” ci altfel. Poate mai cuprinzător, mai detaliat. Sau se schimbă coordonatele vieții. Pentru că nu mergem pe o singură linie. Mereu alegem.

Recent, după un seminar mi s-a spus: am înțeles atâtea, conștientizez clipele mele etc. Bucuria era mare! Singura rugăminte a fost să își facă autotratament. După o perioadă m-a ascultat. Pentru că altfel nu ar fi putut susține energia informațiilor care deveneau treptat manifestare. Cândva s-ar fi frânt și ar fi urmat dezamăgirile. Mi-a dat dreptate. Deja se ,,iveau” vechile deprinderi. Frecvența unei stări energetice mai înalte o va armoniza pe mai scăzută. Atâta tot. Dar trebuie să fim atenți la asta.

,,Memoriile” noastre sunt ciudate uneori și ne mai iau pe nepregătite. Pentru că nu suntem atenți la puterea energetică din noi. Care începe să scadă tot consumând din ea. De asta orice fel de ,,antrenament” energetic (lăsați spiritualitatea la locul ei în aceste etape) este necesar și binevenit. 

Toate terapiile pot fi de ajutor dacă sunt practicate constant sau dacă vă permiteți, apelați la terapeuți. Dar nu vă bazați numai și numai pe ei pentru că aveți bani, dar nu aveți timp (???). Crează dependență și nu numai. Fiecare terapeut (la fel ca medicamentele) are puterea lui energetică. Și de care la un moment dat nu vei mai avea nevoie. Vei căuta pe altcineva, mai altfel, mai puternic( tot așa e și cu medicamentele, nu?!). Dar... nu fi nemulțumit de cel anterior care poate te-a salvat din Groapa Marianelor. 

Nu interacționăm întâmplător niciodată. Forța aceasta imensă, căruia îi spunem Dumnezeu, ne veghează, ne îndrumă pașii, ne stabilește chiar întâlniri la care alegem să fim sau nu, prezenți. Îi spunem ocrotire și sigur avem parte de ea. Chiar maturi fiind, nu păstrăm această legătură constant și constantă.

 Acesta este Marele Secret. Sună…new age?!
Fiți conștienți cinci minute că Dumnezeu vă privește. 
Ridicați mâna și fiți conștienți că vă privește. Mergeți prin casă, pe stradă și aveți această conștientizare cu/la voi (la purtător, cum se spune).
 Faceți un ceai, o cafea, mâncați și fiți conștienți că stați cu El la masă. E deja o altă etapă. Hai să rămânem în a exersa doar conștientizarea că El există și ne privește. Au trecut cinci minute?! De câte ori ai ,,uitat” că te privește?! Că de fapt ești în prezența Lui dar ….fugi de ea constant. Calm! Fii calm acum. Nu trebuie nici să îți pui cenușă în cap, nici să te autoflagelezi dar nici să te ascunzi sub un noian de aparentă indiferență. Ia zâmbește tu cu cel mai minunat zâmbet din suflet! Vezi cum se luminează totul dintr-o dată?! Ok. Nu am să scriu acum ce ,,aparatură sofisticată” din noi activează zâmbetul, dar te asigur că tocmai asta ai provocat (am scris deja despre asta, voi mai reveni).http://reiki-jurnalulunuimaestru.blogspot.ro/2014/10/surasul-interior-si-amygdala-o-alta.html

Continuă să fii conștient de Privirea Nemărginirii Eterne a lui Dumnezeu ( chiar dacă El nu are gen pentru că toate sunt ÎN și DIN EL/EA, unica unitate).

Continuă până când te vei obișnui. Fiecare o face în felul lui, asta e sigur. Dar să nu de-sacralizați Prezența. Orizontala firii nu este decât răsfrângerea verticalei în a cărei umbră trăim. Revenirea constantă a gândirii asupra dumnezeirii va determina înlăturarea treptată a negurilor sau a umbrei verticalei. Înseamnă că este Cineva care luminează, nu?! 

Conștientizarea că El există luminează acea clipă, ne face să percepem tocmai ceea ce am vrea să fie statornicie. Dar depinde numai și numai de noi. Fără emfază, fără așteptări a  cine știe ce miracole. Fără vorbe, mai ales fără vorbe. Se tace în prezența Lui pentru a învăța. Se tace ca să învățăm să ascultăm. Nu numai ascultarea informațiilor ci ascultarea sfaturilor –punerea în practică. Deci: două feluri de ascultare. Țin să precizez asta pentru a fi mai ușor. Nici întrebări nu vă pregătiți să  puneți. Știe deja ce vreți să întrebați, nelămuririle fiecăruia. Hm! E o etapă dificilă pentru unii.

Sigur că există și căi directe dar care cer sacrificii pe care nu suntem uneori dispuși să le facem, sau pentru care nu suntem pur și simplu pregătiți/chemați în aceste momente.

Conștientizarea propriei valori nu e cea de pe orizontala lumii acesteia ci verticala firii noastre. 

 În adâncurile tăcerilor din noi, știm că există o dumnezeire indiferent de cum o numim. Până a O asculta mai avem dar dispare treptat îndoiala. Și asta e Conștiința noastră care ne face semn că ne apropiem ...

 (PALIMPSÉST, palimpseste, s. n. Pergament sau papirus de pe care s-a șters sau s-a ras scrierea inițială pentru a se putea utiliza din nou și pe care se mai văd urmele vechiului text).